STUDIU COFACE PENTRU PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI Mediul antreprenorial - pierderi de 2,7 miliarde lei din cauza insolvenţelor

Numărul noilor proceduri de insolvenţă privind companiile din ţara noastră a crescut, ajungând la 3510 pentru primul semestru al anului 2022, ceea ce reprezintă o majorare cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi cu 6% peste nivelul din anul 2019, arată un studiu realizat în luna august de Coface România. Practic, 20 de companii din 1000 active au intrat în insolvenţă în primele şase luni ale anului curent, fapt care a făcut ca pierderile financiare cauzate de companiile insolvente în primul semestru să se ridice la 2,7 miliarde lei, cu 36% mai mult faţă de impactul înregistrat în perioada similară a anului 2021 şi aproape cât toate pierderile generate de insolvenţe în anul 2020.

"Primul semestru al anului 2022 conturează un tablou al mediului economic şi de afaceri plin de provocări. Situaţia insolvenţelor în semestrul întâi confirmă tensiunile prin care trec firmele în încercarea de a supravieţui într-un cadru aflat în continuă schimbare. În acest context, cu foarte multe incertitudini şi provocări pentru mediul de afaceri, probabil numărul companiilor care îşi vor întrerupe activitatea va înregistra o creştere cu două cifre, amplitudinea şi impactul financiar cauzate de companiile insolvente fiind dependente de evoluţia contextului geopolitic şi a tabloului macroeconomic. Este important să urmărim toate aceste evoluţii cu atenţie şi să răspundem nevoilor cu soluţii ancorate în realitatea curentă", a declarat Alina Popa, Country Manager, Coface România.

"Numărul insolvenţelor înregistrate la 1000 de companii active reprezintă de două ori mai mult decât numărul insolvenţelor înregistrate în Europa Centrală şi de Sud-Est. Impactul financiar, adică pierderile de 2,7 miliarde lei cauzate furnizorilor, băncilor, statului, depăşeşte activele imobilizate ale companiilor aflate în insolvenţă. Este posibil ca, până la finalul anului 2022, să depăşim pierderile de 5,3 miliarde lei înregistrate în 2021, să ne ducem undeva între 5,5 şi 6 miliarde lei", a afirmat Iancu Guda, CEO Services, Coface România.

El a precizat că în topul insolvenţelor se află sectorul construcţiilor (710 companii), urmat de comerţul cu amănuntul (467 companii) şi comerţul cu ridicata şi distribuţie (407 companii). Dacă numărul insolvenţelor deschise în sectorul de comerţ este relativ stabil faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, sectorul construcţiilor raportează o creştere cu aproape 50%, principala provocare fiind gradul ridicat de îndatorare coroborat cu scăderea creditării pe segmentul rezidenţial din cauza creşterii semnificative a dobânzilor. Dacă analizăm numărul de insolvenţe raportat la totalul firmelor active, cel mai afectat sector este cel al fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, care a înregistrat o rată a insolvenţelor de 24 de companii la 1000 de firme active, aproape de 3 ori peste media la nivel naţional. În top 5 al insolvenţelor din acest an se numără şi companiile din HoReCa, ce înregistrează un număr de 15 insolvenţe la 1000 de companii active.

• Insolvenţa bate la uşa companiilor din industriile chimică şi metalurgică

Experţii Coface România se aşteaptă ca în perioada următoare, printre companiile care vor intra în procedură de insolvenţă să se numere şi cele din industria chimică şi industria metalurgică, care au fost afectate atât de criza din energie, cât şi de problemele din lanţurile de aprovizionare şi de războiul din Ucraina.

"Volatilitatea preţurilor din energie a cauzat probleme în producţia fertilizatorilor, sector de activitate în care 2/3 din capacităţile din Europa şi-au suspendat activitatea, deoarece 70% din costurile de producţie depind de gaz, şi în industria metalurgică şi industria chimică, unde aproape 50% din capacităţile de producţie europene sunt închise sau vor fi închise până la finalul anului 2022. În România, se urmează trendul european: capacitatea de producţie în industria metalurgică a scăzut cu 20%, în industria chimică scăderea fiind de 19%", a spus Bogdan Nichişoiu, şeful Departamentului de Analiză Financiară şui Rating, din cadrul Coface.

Cu toate acestea, deşi primul semestru din acest an a fost marcat de o creştere a numărului de insolvenţe, se observă o scădere graduală în ultimii ani a numărului de companii insolvente care înregistrează venituri peste 500.000 euro (medii şi mari). Conform datelor publicate de Centrala Incidentelor de Plăţi furnizate de către Banca Naţională a României, sumele refuzate la plată cu instrumente de debit pe parcursul primului semestru al anului 2022 au fost în valoare totala de doar 700 milioane lei. Valoarea medie a incidentelor de plată înregistrate pe primului semestru a fost de 53.000 lei, în linie cu media ultimilor ani.

"Mediul de afaceri trece printr-o furtună complexă: piaţa muncii este tensionată din cauza creşterii salariilor şi a presiunilor inflaţioniste, marjele sunt sub presiune, costurile de finanţare au crescut, provocările logistice sunt amplificate de creşterea riscului de contagiune, iar contextul geopolitic este foarte instabil. Într-un asemenea mediu, companiile sunt din ce in ce mai preocupate de încasarea mai rapidă a facturilor şi analiza partenerilor de afaceri. Mai mult decât atât, complexitatea ecosistemului de afaceri implică necesitatea evaluării riscurilor furnizorilor şi a celor mai importanţi concurenţi, ori clienţii clienţilor importanţi. Nu mai este suficient să îţi analizezi doar partenerii de afaceri", a declarat Iancu Guda.

Numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea în primul semestru din acest an a fost de 62.567, în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. În acelaşi timp, numărul firmelor nou înregistrate a crescut la 76.962, din care SRL-urile reprezintă 57.808, cu 7% mai mult decât acelaşi semestru din anul precedent, ceea ce înseamnă maximul ultimului deceniu din perspectiva evoluţiei semestriale. Cuplarea creşterii importante a companiilor care îşi întrerup activitatea (+12%) cu cele noi înmatriculate (+7%) poate indica şi o migrare a afacerilor vechi către cele noi.

• Iancu Guda: "Mi-e teamă de reflatarea inflaţiei"

În ceea ce priveşte evoluţia mediului de afaceri din ţara noastră, studiul Coface arată că investiţiile nu reprezintă, în continuare, principalul motor de creştere economică şi dezvoltare a companiilor active în România. Sectoarele unde investiţiile au crescut mai accelerat pe parcursul anului 2021 comparativ cu media la nivel naţional (aproximativ 15% creştere medie netă a bazei activelor fixe) sunt agricultura (+23%), construcţiile (+19%), HoReCa (+17%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică (+16%).

Durata medie de încasare a creanţelor la nivelul întregului mediu de afaceri a scăzut la 92 zile pe parcursul anului 2021, comparativ cu 117 zile în 2020, niveluri similare fiind raportate doar în perioada 2010-2012. Pe de altă parte, finanţarea acordată companiilor nonfinanciare de către instituţiile de credit a înregistrat un salt fără precedent pe parcursul anului 2021. Astfel, soldul creditelor bancare acordate tuturor companiilor la finalul anului 2021 era de 145 miliarde lei, în creştere cu 22 miliarde lei faţă de finalul anului precedent.

Datele mai arată că producţia industrială a cunoscut o creştere a costurilor de +25% în 2021 şi +47% în primul semestru din acest an, dinamica salariului net a crescut cu 7% pe parcursul anului 2021, urmată de o accelerare în primul semestru din 2022 la +12%, iar dobânzile pentru creditele noi contractate în lei au crescut de la 4% (iunie 2021) până la 7,75% (iunie 2022).

Referitor la situaţia economică actuală, Iancu Guda a precizat că se teme de reflatarea inflaţiei, prin creşterea costurilor cu salariile şi a costurilor de producţie. El a mai arătat că, deşi rulajele companiilor sunt cu 20% mai mari faţă de anul trecut, Produsul Intern Brut revine doar la nivelul de creştere din 2019, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu o inflaţie fără valoare adăugată, ceea ce va duce la creşterea nevoii de finanţare pentru stocurile în creştere valorică, nu cantitativă, şi pentru creanţele în creştere valorică, nu cantitativă.

"Avem o suprastocare pe retail. Am constatat că activitatea din distribuţie a crescut cu 27% în primul semestru din 2022, în timp ce activitatea din retail s-a majorat doar cu 6% în aceeaşi perioadă, ceea ce arată clar o acumulare de stocuri, iar acest lucru va duce la un suprastocaj la costuri mai mari în depozitele retailerilor, costuri care se vor resimţi în preţurile plătite de consumatorii finali", a spus Iancu Guda.

Inflaţia va rămâne în continuare de două cifre nu doar pentru finalul anului 2022, ci şi pentru o bună parte a anului 2023, mai susţin experţii Coface România, care arată că, deşi a crescut nominal, salariul real este în teritoriu negativ, înregistrând un minus de 2,5%. Acest fapt este reflectat de priorităţile cetăţenilor în ceea ce priveşte consumul, care aloca mai mulţi bani pentru alimente şi pentru plata utilităţilor, şi mai puţin bani pentru alte bunuri.

"Industria mobilei şi sectorul IT vor avea de suferit în trimestrul III şi trimestrul IV din 2022, deoarece consumatorii vor prioritiza cheltuielile pe care le fac. Cu toate acestea, consumul privat rămâne pozitiv în ciuda inflaţiei de 15,3%, dar este ajutat şi de rata şomajului care este foarte scăzută. Această tendinţă a consumului privat se va păstra până în momentul în care rata şomajului va creşte în sectorul privat, în urma creşterii numărului companiilor care vor intra în insolvenţă. În momentul în care şomajul va reflecta vulenrabilităţile existente în acest moment în sectorul industrial, consumul privat va avea de suferit", a concluzionat Bogdan Nichişoiu.