Studiu Deloitte: Circa 40% dintre companiile româneşti aşteaptă redresarea economiei naţionale în următoarele 6 luni

Companiile româneşti se numără printre cele mai optimiste în regiune cu privire la perspectivele generale ale economiei naţionale în următoarele şase luni (38,5% se aşteaptă la o redresare, procent ce plasează România pe locul doi în urma Poloniei, cu 51,2%), potrivit unui raport Deloitte despre primul indice de încredere al mediului de afaceri. Pe de altă parte, liderii companiilor româ-neşti sunt cei mai pesimişti în ceea ce priveşte perspectivele financiare ale companiilor lor (doar 15,4% se aşteaptă la o îmbunătăţire, faţă de liderul clasamentului Polonia, cu 76,7%).

Raportul Deloitte vorbeşte despre primul indice de încredere al mediului de afaceri (Deloitte Business Sentiment Index - DBSI) - o analiză aprofundată realizată pe baza opiniilor şi previziunilor directorilor executivi şi financiari (CXOs) ai celor mai mari companii din şase state central-europene - Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croaţia şi România.

Conform unei majorităţi de 65,4%, în România nu există întârzieri semnificative de plată a datoriilor, din acest punct de vedere, companiile locale se situează pe locul doi în regiune, după cele din Polonia, unde procentul este de 79,1%.

Majoritatea respondenţilor români îşi manifestă intenţia de a lansa produse şi servicii noi în următoarele 12 luni, 61,5% dintre răspunsuri, al doilea procent după Polonia, cu 62,8%. 60% dintre respondenţii români se aşteaptă la o înăsprire a reglementărilor în următoarele 12 luni, iar o majoritate de 69,2% consideră că fondurile europene sunt foarte greu de accesat.

"Concluziile raportului DBSI confirmă rezultatele primului nostru studiu din perspectiva CEO asupra mediului local de afaceri pe care l-am lansat la sfârşitul lunii mai," subliniază George Mucibabici, Preşedintele Deloitte România, adăugând: "Firmele româneşti îşi continuă strategia de creştere a afacerilor, însă cu o atenţie sporită asupra costurilor (de exemplu, majoritatea res-pondenţilor cred în relansarea economiei şi pregătesc noi produse şi servicii, anticipând totodată o reducere a cheltuielilor de capital şi noi reduceri de personal). Pe de altă parte, însă, oamenii de afaceri preconizează o nouă înăsprire a reglementărilor, în următorul an, şi lansează un avertis-ment asupra accesării dificile a fondurilor europene".

Accesarea fondurilor europene ar trebui să fie o prioritate pentru România, cu atât mai mult într-o perioadă atât de dificilă, când lipsa fondurilor afectează investiţii şi întârzie proiecte.

Radu Kubinschi, manager în cadrul Grants & Incentives, departamentul Deloitte România specializat în accesarea fondurilor structurale, subliniază că interesul comunităţii româneşti de afaceri este tot mai mare.

"În ultimul an, am asistat la o creştere susţinută a cererii, numărul de clienţi urcând cu 38% faţă de 2008. Proiectele sunt numeroase, dar au valori mai mici faţă de anul trecut. Dată fiind criza economică, multe companii s-au reorientat către retenţia angajaţilor şi restructurarea organizaţiei, tendinţă care se reflectă şi în destinaţia fondurilor structurale din acest an: 90% pentru proiecte de resurse umane, restul fiind distribuit între proiecte pentru IMM-uri şi cooperare trans-frontalieră (câte 5%). Comparativ, 80% din proiectele de finanţare de anul trecut vizau investiţii în echipamente, proiecte turistice (5%) şi proiecte pe resurse umane (15%)".

• Europa Centrală

Per ansamblu, aproape trei sferturi dintre respondenţi consideră că economia fie se va înrăutăţi, fie va rămâne la fel anul următor. Pe de altă parte, contrar acestei tendinţe prudente şi pesimiste, oamenii de afaceri manifestă optimism în privinţa perspectivelor pe care le au companiile lor, doar 15% dintre respondenţi exprimând aşteptări negative pe viitor.

Dintre cele şase ţări incluse în studiu, Polonia manifestă cel mai mare grad de optimism atât în ceea ce priveşte perspectivele economice, cât şi cele legate direct de companii. Polonia continuă să beneficieze de cerere de consum, comparativ cu restul ţărilor din regiune. Croaţia, pe de altă parte, este foarte pesimistă în privinţa economiei (cu un total de 89,7% răspunsuri negative).