STUDIU DELOITTE COMANDAT DE FEDERAŢIA PETROL ŞI GAZE "Redevenţe şi impozite, peste media europeană"

Ţara noastră aplică redevenţe şi impozite în domeniul petrolier, care cumulate, depăşesc media europeană, arată un studiu realizat de Deloitte, la cererea Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze.

Într-un comunicat remis redacţiei, Federaţia arată că Deloitte a analizat nivelul efectiv al redevenţelor şi impozitelor similare, calculate ca procentaj din veniturile obţinute în cadrul activităţilor de explorare şi producţie ţiţei şi gaze naturale în Europa.

Astfel, România are o cotă de aproximativ 13,9%, în timp ce media europeană este de doar 12,2%, conform sursei citate, care precizează că, dacă din această medie europeană este exclus zăcământul de gaze Groningen (cel mai mare din Europa şi al 10-lea din lume), această medie scade la 9,6%.

Pentru calcularea cotei medii pentru acest sector din ţara noastră, au fost luate în considerare, pe lângă redevenţele petroliere, impozitul pe construcţii, impozitul pe ţiţei din producţia internă, impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale şi impozitul din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, notează comunicatul.

Studiul arată, de asemenea, corelarea productivităţii pe sondă cu cota efectivă impozitată.

Astfel, în ţările cu o productivitate mică nivelul redevenţelor şi a impozitelor similare este mai redus decât în ţările cu productivitate mare.

Cu o producţie de mai puţin de 40 barili echivalent petrol (bep)/sondă/zi, România se încadrează între ţările cu productivitate scăzută pe sondă, alături de ţări precum Polonia, Franţa, Bulgaria, Lituania sau Turcia. Cota medie efectivă de impozitare specială pentru aceste ţări este de 6,9% versus 13,9% în România, concluzionează Delotte.

Conducerea Federaţiei arată: "În cadrul discuţiilor publice despre sistemul fiscal pentru ţiţei şi gaze, au existat unele opinii potrivit cărora sistemul din România trebuie să fie la nivelul mediei europene. Am vrut să vedem la cât se ridică această medie europeană şi cum se poate calcula, având în vedere diferenţele dintre ţări, atât ca nivel şi structură ale producţiei cât şi ca sisteme fiscale. Unele ţări au sisteme bazate pe profit, altele pe venituri, unele acordă facilităţi fiscale etc; spre exemplu, în Marea Britanie se acordă facilităţi fiscale pentru zăcămintele marginale, iar în Polonia sunt exceptate de la plata redevenţelor sondele cu productivitate mică. Deci trebuiau aduse la un numitor comun toate aceste sisteme fiscale".

• Ministerul Finanţelor analizează un nou sistem de impozitare a profiturilor

La finele lunii ianuarie, secretarul de stat Dan Manolescu a declarat pentru ziarul BURSA că Ministerul Finanţelor ia în calcul înlocuirea actualelor redevenţe petroliere cu un nou sistem de impozitare a profiturilor realizate de companiile care exploatează hidrocarburile în ţara noastră. În prezent, autorităţile analizează mai multe variante privind noul sistem de redevenţe pe care vor să-l instituie de anul viitor, ne-a precizat domnia sa, fără a ne oferi şi alte detalii.

Pentru acest an, Guvernul a decis să prelungească actualul sistem de redevenţe petroliere, pe motiv că nu pot fi operate modificări "peste noapte" şi că investitorii au nevoie de stabilitate. Însă, la finele anului trecut, fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat că redevenţele nu pot fi modificate, ele fiind calculate în funcţie de mărimea zăcământului şi după o metodologie extrem de complicată. "Ca să modifici redevenţele, trebuie să te adresezi tuturor celor 44 de concesionari care sunt pe teritoriul României şi trebuie să obţii acordul tuturor", a precizat domnul Băsescu, subliniind că o soluţie este introducerea de impozite suplimentare.

Ziarul BURSA a relatat, anul trecut, că acordurile de concesiune a hidrocarburilor, aflate în vigoare, sunt încheiate pe o perioadă de 30-40 de ani şi cuprind actualul sistem de redevenţe, ce nu poate fi uşor modificat. Din acest motiv, autorităţile au decis să analizeze posibilitatea introducerii de taxe şi impozite suplimentare, modificând sistemul fiscal.

Surse din piaţă ne-au spus, recent, că Ministerul Finanţelor analizează scheme de impozitare a profiturilor suplimentare realizate de aceste companii, varianta care circula la finele anului trecut fiind de o suprataxă de 30-35% pe profiturile suplimentare.

• PwC recomandă să rămânem la impozitarea veniturilor

Într-un studiu realizat anul trecut, Vasile Iuga, Country Managing Partner în cadrul PwC România, arată că sistemul de impozitare bazat pe venit asigură venituri constante la bugetul de stat, comparativ cu sistemul pe profit, care prezintă o volatilitate mai mare.

Domnia sa a explicat: "Veniturile la bugetul de stat se înregistrează încă de la începutul producţiei, comparativ cu sistemul bazat pe profit, în care statul înregistrează venituri mult mai târziu. Sistemul de redevenţe pe venit, cu cote diferenţiate, încurajează dezvoltarea producţiei din zăcămintele marginale. Suplimentar, sistemul bazat pe profit nu se pretează la implementare în ţara noastră pentru zăcămintele exploatate în prezent, deoarece profitabilitatea la nivel de zăcământ este greu de determinat".

Oficialul PwC România a ţinut să precizeze că efortul administrativ de monitorizare din partea companiilor şi de control fiscal din partea autorităţilor ar fi foarte ridicat, deoarece profitul ar trebui calculat pe fiecare zăcământ (circa 130 de zăcăminte în cazul Romgaz, respectiv 240 pentru OMV Petrom).

Având în vedere volumul scăzut al producţiei, gradul avansat de epuizare a zăcămintelor, costurile de operare ridicate, producţia mică per sondă, prospectivitatea moderată şi riscurile tehnice, geologice şi investiţionale ridicate, România ar trebui să practice politici care să stimuleze investiţiile în producţia de petrol şi gaze, în opinia lui Vasile Iuga.

Avantajul major al sistemului pe venit este, în opinia specialiştilor PwC, asigurarea unor fluxuri de redevenţe constante încă de la începutul producţiei, alături de transparenţa şi efortul moderat de implementare şi monitorizare pentru companii şi deopotrivă, pentru guvern. În acest sistem, investitorul îşi asumă integral riscul de piaţă.