STUDIU DELOITTE: Legislaţia nearmonizată, nivelul scăzut de digitalizare şi birocraţia excesivă afectează absorbţia fondurilor europene

Legislaţia nearmonizată, nivelul scăzut de digitalizare a sectorului public şi birocraţia excesivă se numără printre factorii care generează costuri suplimentare, poveri administrative şi confuzie în rândul beneficiarilor de finanţare europeană şi în rândul autorităţilor, evidenţiază studiul "Costurile fiecărui euro din bugetul UE pentru implementarea politicilor UE în diferite state membre: controlul costurilor de implementare a granturilor UE", realizat de Deloitte, sub coordonarea deputatului european Siegfried Mureşan (PMP/PPE) şi prezentat recent în Comisia pentru bugete a Parlamentului European.

Studiul a fost iniţiat în ianuarie 2016 şi identifică principalii factori care generează probleme şi costuri atât pentru beneficiarii de finanţare europeană, cât şi pentru autorităţile naţionale şi europene implicate în gestionarea fondurilor UE şi, totodată, formulează recomandări pentru înlăturarea acestor cauze ale ineficienţei, potrivit unui comunicat de presă al deputatului european Siegfried Mureşan.

Studiul arată că lipsa transpunerii legislaţiei europene la nivel naţional sau regional, lipsa armonizării diferitelor instrumente şi programe de finanţare, metodele diferite de gestiune, dar şi un nivel scăzut de digitalizare a sectorului public, precum şi birocraţia excesivă se află printre principalii factori care generează costuri suplimentare, poveri administrative, dar şi confuzie în rândul beneficiarilor de finanţare europeană şi în rândul autorităţilor.

Pentru ca aceste poveri financiare şi administrative să fie înlăturate, studiul recomandă simplificarea şi o mai bună armonizare a regulilor în rândul tuturor programelor de finanţare europene, precum şi stabilirea unui cadru legal robust şi previzibil, care să ofere stabilitate tuturor actorilor implicaţi în proces. Totodată, acesta recomandă extinderea gradului de digitalizare în sectorul public prin introducerea instrumentelor de e-guvernare care să reducă timpul şi sarcinile administrative şi să optimizeze volumul de muncă al beneficiarilor şi al autorităţilor publice.

"Acest studiu pe care l-am coordonat din partea Parlamentului European ne arată care sunt principalele probleme şi principalii factori care generează costuri în plus şi poveri administrative inutile atât pentru beneficiarii de fonduri europene, cât şi pentru autorităţile care gestionează programele de finanţare. Este treaba noastră, a factorilor de decizie politică şi din administraţie, să ne asigurăm că fondurile europene ajung într-o proporţie cât mai mare la beneficiari şi că fiecare euro din bugetul Uniunii Europene este cheltuit cât mai eficient cu putinţă şi că aduce plusvaloare. Autorităţile europene şi naţionale din toate statele membre au în acest studiu un instrument util, realizat după metode ştiinţifice, care să-i ajute în eficientizarea proceselor de absorbţie a fondurilor europene", a declarat Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European.