Studiu Deloitte: România se menţine pe locul al treilea în topul ţărilor europene cu cele mai ieftine locuinţe noi

România se menţine pe locul al treilea în topul ţărilor europene cu cele mai ieftine locuinţe noi, după Bosnia şi Herţegovina şi Grecia, cu un preţ mediu de 1.504 EUR/mp în 2023, în uşoară creştere de la 1.461 EUR/mp în 2022, conform studiului Deloitte Property Index 2024, realizat pe baza datelor din principalele oraşe din 24 de ţări. La rândul său, Austria rămâne ţara cu cele mai scumpe locuinţe, cu 4.920 EUR/mp în 2023, urmată de Germania (4.700 EUR/mp), Franţa (4.538 EUR/mp), însă în toate aceste ţări preţurile sunt în scădere faţă de 2022. Per ansamblu, 15 din cele 24 de ţări analizate au înregistrat creşteri ale preţurilor medii pentru locuinţele noi, cele mai importante fiind în Ungaria (+13,3%) şi Polonia (+12,2%), iar scăderi notabile au fost consemnate în Italia (-10,7%), Danemarca (-3,8%), Norvegia (-3,5%) şi Marea Britanie (-3,3%).

Pe de altă parte, locuinţele din România au devenit mai accesibile decât cu un an în urmă. Dacă în 2022 un român avea nevoie, în medie, de 6,3 salarii medii anuale brute la nivel naţional• pentru a cumpăra o locuinţă nouă de 70 mp, anul trecut media a scăzut la 5,9 salarii, ceea ce plasează ţara noastră pe locul al patrulea în topul accesibilităţii, după Danemarca (4,7 salarii anuale brute), Norvegia (4,8) şi Italia (5,3). Ţara europeană cu gradul cel mai mic de accesibilitate dintre cele analizate este Cehia, unde sunt necesare 13,3 salarii anuale brute pentru a cumpăra o locuinţă nouă, urmată de Slovacia (12,7 salarii anuale brute).

"Evoluţia din piaţa imobiliară rezidenţială din România a fost influenţată şi în 2023 de dobânzile ridicate, care au avut impact atât asupra dezvoltatorilor, crescându-le costurile de construcţie, cât şi asupra cumpărătorilor, care s-au confruntat cu preţuri ridicate şi cu dobânzi mai mari la creditele ipotecare. Însă semnalele transmise atât de Banca Centrală Europeană, cât şi de Banca Naţională a României, prin demararea procesului de reducere a dobânzilor, pe fondul diminuării presiunilor inflaţioniste, au potenţialul de a revigora investiţiile în domeniu, pe de o parte, şi de a stimula creditarea ipotecară, pe de altă parte. În plus, este de aşteptat ca perspectivele de creştere economică şi majorarea veniturilor populaţiei să dinamizeze activitatea în domeniu în perioada următoare", a declarat Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, lider al serviciilor de consultanţă pentru sectorul imobiliar în cadrul Deloitte România.

Parisul rămâne în fruntea clasamentului oraşelor europene cu cele mai scumpe locuinţe, cu un preţ mediu de 14.900 EUR/mp pentru un apartament nou, urmat de Munchen (10.900 EUR/mp) şi Zona Metropolitană Interioară a Londrei (8.018 EUR/mp). În România, cele mai mari preţuri se înregistrează în Cluj-Napoca, respectiv 2.434 EUR/mp şi o creştere de 3% faţă de anul anterior, în timp ce Bucureştiul ocupă locul al doilea, cu 1.726 EUR/mp, urmat de Braşov cu 1.618 EUR/mp. Astfel, ţara noastră este printre puţinele state europene în care cel mai scump oraş nu este capitala, alături de Belgia, unde Anvers este cea mai scumpă localitate, Italia cu Milano, Germania cu Munchen şi Spania, unde Barcelona ocupă primul loc.

Pe piaţa chiriilor, Zona Metropolitană Interioară a Londrei urcă trei poziţii în clasament şi devine cel mai scump oraş european, conform datelor disponibile analizate de studiul Deloitte, cu o chirie medie lunară de 33,8 EUR/mp. Pe locul al doilea se află Dublin, cu o chirie medie de 31,5 EUR/mp, urmat de Paris, cu 31,3 EUR/mp. Oraşul Patra din Grecia este la cealaltă extremă, cu cea mai mică chirie medie, de 6,3 EUR/mp, urmat de Burgas din Bulgaria (6,9 EUR/mp). În România, cel mai scump oraş dintre cele analizate este Cluj-Napoca, cu o chirie medie lunară de 9,7 EUR/mp, urmat de Bucureşti, unde chiriaşii plătesc în medie 9,2 EUR/mp pe lună, ambele în creştere faţă de anul anterior.

"Preţurile şi chiriile pentru locuinţele din România au fost influenţate, în 2023, şi de scăderea numărului de tranzacţii pe piaţa imobiliară rezidenţială, cu aproximativ 10% faţă de anul anterior, dar şi de încetinirea activităţii de construcţii de locuinţe, cu aproape 6%. Aşadar, este nevoie de stimularea activităţii pe această piaţă, pentru a creşte oferta şi, astfel, a răspunde cererii tot mai ridicate care se manifestă în prezent, dar şi pe termen mediu şi lung", a declarat Marius Vasilescu, Partener Consultanţă Financiară, Deloitte România.