• Pentru realizarea unui parc eolian, noi avem nevoie de 85 de avize, în timp ce bulgarii necesită doar trei documente de acest tip
Birocraţia excesivă, cadrul legislativ deficitar, corupţia şi absenţa finanţărilor sunt principalele bariere în dezvoltarea pieţei de energie regenerabilă din ţara noastră, se arată într-un studiu al Fundaţiei Terra Mileniul III, citat de Agerpres.
Cercetarea relevă faptul că în cadrul Planului Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PANER), numărul total de avize şi aprobări se ridică, în medie, la aproximativ 100, în timp ce în Bulgaria este nevoie de numai trei asemenea documente.
"În unele cazuri, aceeaşi documentaţie este cerută de mai multe ori, după cum declară unul dintre producători, respondent al chestionarelor aplicate. Sunt solicitate două planuri diferite pentru Planul Urbanistic Zonal şi pentru autorizaţie, deşi e vorba de acelaşi document, dar astfel se încasează taxele de două ori la cadastru (...) Vecinii noştri (n.r. bulgarii) au nevoie de doar trei avize pentru a pune în funcţiune un parc eolian, în timp ce în România sunt necesare 85. Birocraţia excesivă de la noi din ţară face ca obţinerea documentelor de avizare să dureze aproximativ doi ani", se arată în comentariul unui producător intervievat în studiul Terra Mileniul III.
Potrivit cercetării, cadrul legislativ deficitar este un alt factor de divergenţă care apare între producători şi autorităţile publice, cel mai elocvent caz fiind Legea 220/2008 - principalul document ce reglementează sectorul energiilor regenerabile, care a fost, practic, nefuncţională timp de trei ani, susţin autorii studiului.
De asemenea, lipsa de transparenţă, legislaţia instabilă, birocraţia excesivă sunt consideraţi factori care pot determina fenomenul de corupţie şi, deşi adesea se evită folosirea termenului, mulţi dintre producători sau investitori îl sugerează sau îl amintesc prin formule ca "taxă de prietenie" sau "ungerea sistemului".
Pe lista problemelor semnalate de către respondenţi în ceea ce priveşte investiţiile în domeniul energiilor regenerabile se mai află favoritismul guvernamental, lipsa personalului calificat, lipsa transparenţei decizionale la nivel central, regional şi local, reţea-ua inadecvată de transport şi distribuţie a energiei, lipsa de previziune şi de strategie pe acest segment.
Cercetarea Terra Mileniul III a fost realizată în cadrul proiectului "Sistem integrat de analiză multicriterială a eficienţei investiţiilor pentru exploatarea resurselor regenerabile", derulat de Academia de Studii Economice (ASE) şi finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS).