STUDIU EY: Explozia serviciilor publice digitale alimentează îngrijorările cetăţenilor legate de protecţia vieţii private

Autorităţile publice care insistă să crească gradul de utilizare a serviciilor online riscă să-şi înstrăineze un număr mare de cetăţeni pe fondul îngrijorărilor privind protecţia confidenţialităţii datelor, se arată în studiul EY Cum poate guvernarea digitală să conecteze cetăţenii fără să îi lase în urmă pe cei neconectaţi?, care a sondat opiniile a 12.100 de respondenţi din rândul populaţiei active din 12 ţări.

Derulat de Ipsos MORI, studiul vine cu o serie de recomandări adresate guvernelor care se confruntă cu creşterea gradului de digitalizare a serviciilor în perioada pandemiei provocate de COVID-19.

În ultimul an, pandemia a forţat autorităţile să pună la dispoziţia cetăţenilor mai multe servicii la distanţă, în unele cazuri, acestea fiind în întregime online. Rezultatul a fost generarea unor cantităţi mult mai mari de date ale cetăţenilor, care au fost colectate de autorităţi. În acest context, peste jumătate dintre participanţii la studiu (53%) consideră că riscurile legate de protecţia, confidenţialitatea şi condiţiile de divulgare a datelor lor personale depăşesc beneficiile obţinute prin serviciile digitale. 46% dintre respondenţi consideră că datele lor nu ar trebui transmise între sectorul public şi cel privat, în timp ce doar 29% sunt de acord cu acest lucru. În acelaşi timp, 41% dintre respondenţi consideră că datele lor nu ar trebui divulgate în interiorul sectorului public, faţă de 33% care sunt de părere contrară. Aproape trei sferturi dintre respondenţi (72%) se opun vânzării datelor lor cu caracter personal de către autorităţi unei companii din sectorul privat, chiar dacă obiectivul este finanţarea unor servicii publice mai bune sau reducerea taxelor.

Arnauld Bertrand, lider EY Global Government and Public Sector Consulting, a declarat:

"Concluziile studiului ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru guvernele din toată lumea. Beneficiile unui stat mai digital, printre care o eficienţă crescută, o valoare adăugată mai mare pentru contribuabili şi o calitate mai bună a serviciilor destinate cetăţenilor, vor fi diminuate semnificativ, dacă segmente mari ale populaţiei nu cred în ele şi există riscul ca acestea să se îndepărteze de serviciile publice tot mai digitalizate. Există posibilitatea alienării multor persoane, ceea ce poate deveni rapid o problemă periculoasă pentru cetăţeni, autorităţi şi întreaga societate".

Optimismul tehnologic este temperat de neîncredere

Deşi studiul reflectă optimismul în ceea ce priveşte modul în care tehnologia îmbunătăţeşte nivelul de trai (potrivit opiniei a 72% dintre respondenţi), există îngrijorări legate de impactul general al acesteia. Mulţi consideră că utilizarea tehnologiei la scară mai largă are potenţialul de a amplifica inechităţile sociale, 32% declarând că tehnologia va duce la adâncirea inechităţii sociale, iar 34% spunând că tehnologia oferă mai multă putere celor care sunt deja bogaţi şi puternici.

Există însă şi alte îngrijorări legate de impactul dependenţei crescute de tehnologie asupra coeziunii sociale. La nivel global, 32% dintre cetăţeni consideră că tehnologia îi va determina pe oameni să se simtă mult mai puţin legaţi de comunităţile lor. Cu toate acestea, există încă cerere pentru dezvoltarea abilităţilor digitale, 61% dintre participanţii la studiu menţionând că ar apela la astfel de programe de instruire puse la dispoziţie de autorităţi, dacă ar fi disponibile.

Carmen Adamescu, Partener, Consultanţă, Liderul practicii de tehnologie pentru EY România şi Moldova: "Fiecare progres din ştiinţă şi tehnologie a fost însoţit de avantaje şi dezavantaje, beneficii şi provocări. Digitalizarea serviciilor publice este o nevoie incontestabilă, întrucât rezolvă problemele cetăţenilor rapid şi eficient, mai ales în contextul actual, dat de pandemie, în care apropierea socială între indivizi a devenit un pericol evident. Guvernele au mandatul să accelereze dezvoltarea digitală a acestor servicii în condiţii de securitate cibernetică adecvată şi trebuie să aibă în vedere guvernanţa acestor servicii în beneficiul cetăţenilor, să adapteze legile şi regulile la mediul virtual actual. Tehnologia oferă cu adevărat avantaje celor care ştiu să o utilizeze şi reprezintă o provocare pentru cei care nu ştiu. Barajul neştiinţei trebuie depăşit prin accesul la educaţie şi informare şi nu prin ignoranţă. Cetăţenii actuali nu mai trăiesc în comunităţi restrânse, ci sunt din ce în ce mai conectaţi la mediul virtual, depăşind graniţele ţărilor şi continentelor. Astfel, guvernanţa digitală, securitatea cibernetică şi educaţia trebuie să fie componente intrinseci ale iniţiativelor de digitalizare pentru a facilita şi proteja conexiunea între oameni şi maşini."

Şapte tipologii de cetăţeni cu care trebuie să dialogheze guvernele

Studiul împarte respondenţii în şapte tipologii: tehnofili entuziaşti, persoane pregătite şi capabile, aspiranţi conştiincioşi, sceptici în privinţa tehnologiei, apărători ai vieţii private, spectatori pasivi şi întreţinători de familie cu venituri modeste. Aceste tipologii oferă perspective asupra modului în care statele ar trebui să colaboreze cu diferitele grupuri sociale.

De exemplu, studiul arată că tehnofilii entuziaşti, persoanele pregătite şi capabile şi aspiranţii conştiincioşi sunt mai deschişi în ceea ce priveşte divulgarea datelor personale pentru a avea acces la un serviciu sau pentru a realiza o tranzacţie online, precum şi în ceea ce priveşte divulgarea datelor către terţi. În schimb, cei din rândul scepticilor, apărătorilor vieţii private şi al spectatorilor pasivi sunt mai reţinuţi în a oferi accesul autorităţilor şi companiilor la datele lor personale.

Mai mult, aceste categorii oferă şi informaţii cheie despre perspectivele anumitor grupuri demografice în privinţa unor teme fundamentale, precum imigraţia, schimbările climatice şi globalizarea.