Studiu EY: Principalele riscuri în sectorul de telecomunicaţii

Subestimarea schimbărilor imperative de confidenţialitate, securitate şi încredere rămân principalele riscuri pentru companiile din sectorul telecomunicaţiilor în 2025, potrivit raportului anual EY "Principalele zece riscuri în sectorul telecomunicaţiilor", companiile din acest sector se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce priveşte statutul lor ca operatori de date.

Un studiu EY efectuat la nivelul a zece pieţe din întreaga lume a constatat că există temeri în rândul clienţilor cu privire la rolul pe care inteligenţa artificială l-ar putea juca în interacţiunile lor cu furnizorii de servicii, două treimi dintre ei dorindu-şi explicaţii mai clare din partea furnizorilor de servicii de conectivitate despre modul în care este utilizată inteligenţa artificială. Aceste temeri în rândul clienţilor se amplifică într-un moment în care există o sensibilitate mai mare de utilizare responsabilă a inteligenţei artificiale în interiorul organizaţiilor. Potrivit ediţiei 2024 a studiului EY Human Risk in Cybersecurity, 39% dintre angajaţii din SUA nu sunt convinşi că ştiu cum să utilizeze inteligenţa artificială într-un mod responsabil.

O preocupare suplimentară în companiile de telecom este faptul că inteligenţa artificială reprezintă doar unul dintre numeroşii factori de risc în securitatea cibernetică. Operatorii continuă să fie foarte expuşi la atacuri cibernetice. Se estimează că acest sector a fost vizat de 57% dintre atacurile de blocare distribuită a serviciului (DDOS) lansate asupra tuturor sectoarelor în primul semestru al anului 2024, iar pagubele aduse bunurilor fizice reprezintă o preocupare suplimentară.

Cedric Foray, lider EY Global Telecommunications, a declarat: "Pe măsură ce conectivitatea capătă un rol din ce în ce mai important în digitalizarea industrială, companiile de telecomunicaţii ar trebui să se preocupe de identificarea riscurilor care apar în afara organizaţiei lor, indiferent dacă acestea privesc lanţurile de aprovizionare existente, modificarea nevoilor clienţilor sau aspectele politice şi de reglementare mai complexe. Acest lucru este valabil, în special, pentru securitatea cibernetică, unde vectorii şi suprafeţele de atac evoluează rapid. Impactul GenAI asupra experienţei angajaţilor şi clienţilor necesită, de asemenea, atenţie, pentru a atenua riscurile de evoluţie negativă, în timp ce companiile de telecomunicaţii ar trebui să rămână atente la evoluţia imperativelor legislative, menite să sporească încrederea în inteligenţa artificială".

Potrivit studiului EY Telco of Tomorrow, 73% dintre liderii din industria telecomunicaţiilor au apreciat atragerea şi retenţia angajaţilor cu competenţe ca cel mai important element al strategiei lor de resurse umane. Competenţele şi cultura se clasează pe locul al doilea în clasamentul principalelor zece riscuri, urcând cu o poziţie faţă de anul trecut. Recalificarea şi îmbunătăţirea colaborării sunt, de asemenea, menţionate ca priorităţi de executivii din telecom (50% şi, respectiv, 42%). Cu toate acestea, redefinirea rolului salariaţilor şi a ofertei de angajare propuse acestora, importantă în sprijinirea atragerii de competenţe, este subliniată ca prioritate în domeniul resurselor umane, dar numai 10% dintre liderii din telecom consideră acest element ca fiind un aspect esenţial al forţei de muncă din companiile lor.

Funcţiile de resurse umane sunt presate să se adapteze, având în vedere că 85% dintre respondenţii angajaţi în industria telecomunicaţiilor sunt de părere că acestea vor trebui să treacă prin schimbări majore sau moderate în următorii cinci ani pentru a face faţă nevoilor strategice şi în materie de competenţe ale companiei, potrivit studiului EY Work Reimagined. În plus, în contextul în care companiile telecom permit un regim de telemuncă integral, majoritatea angajaţilor din domeniu consideră că aceasta ridică probleme în pentru colaborarea cu colegii şi utilizarea tehnologiilor asigurate de angajator.

Ineficienţa transformării prin intermediul noilor tehnologii este o apariţie nouă în top zece riscuri din acest an, clasându-se pe locul al treilea . O varietate de tehnologii emergente vor propulsa transformarea în sectorul telecomunicaţiilor atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, potrivit raportului. Studiul EY arată că automatizarea proceselor şi reţelele bazate pe software sunt considerate în prezent cele mai importante tehnologii în această privinţă, dar şi că inteligenţa artificială urmează să devină principalul vector de transformare în anii următori. Aceste atitudini subliniază oportunităţile disponibile, dar valorificarea la maximum a tranziţiei către noile tehnologii vine la pachet cu probleme asociate.

Adrian Baschnonga, analist şef în cadrul EY Global Technology, Media & Entertainment and Telecommunications (TMT), a declarat: "Companiile de telecomunicaţii trebuie să analizeze cu atenţie cea mai bună modalitate de a implementa treptat noile tehnologii, mai ales având în vedere combinaţia complexă de capacităţi software şi hardware implicate, precum şi necesitatea de a simplifica infrastructura IT şi reţelele existente. De asemenea, companiile de telecomunicaţii trebuie să facă alegeri strategice în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, de la prioritizarea cazurilor de utilizare până la selectarea modelelor lingvistice mari (LLM) de tip "open source" sau proprii, precum şi deciziile referitoare la furnizori şi parteneriate".

Companiile telecom se confruntă cu o decizie dificilă în ceea ce priveşte selectarea indicatorilor de performanţă pentru evaluarea reuşitei programelor de transformare. Cu toate că există un nivel ridicat de încredere în potenţialul transformator al inteligenţei artificiale (79% dintre companiile de telecomunicaţii consideră că aceasta va dubla nivelul eficienţei într-un interval de cinci ani), stabilirea unor indicatori cheie de performanţă (KPI) este esenţială pentru măsurarea evoluţiei transformării tehnologice. Acest aspect este în special important în condiţiile în care 75% dintre respondenţii directori generali sunt de părere că povara infrastructurii IT existente le împiedică organizaţia să inoveze în acelaşi ritm cu evoluţia tehnologiilor.

Neatenuarea perturbărilor înregistrate de lanţul valoric este o altă intrare în top zece riscuri în acest an şi se situează pe locul al optulea , ameninţările din afara sectorului reprezentând un motiv de îngrijorare tot mai răspândit în rândul companiilor de telecomunicaţii. În timp ce furnizorii de servicii de conectivitate şi operatorii de reţele virtuale mobile (MVNO) sunt consideraţi în prezent drept principala sursă de evoluţii radicale de natură concurenţială, 76% dintre liderii din telecom consideră că operatorii de hipercentre de date vor reprezenta o sursă de perturbare într-un interval de cinci ani, iar mai bine de unu din patru (29%) dintre respondenţi au indicat în acest sens operatorii de satelit. Cu toate că aceste entităţi sunt şi importanţi parteneri ai companiilor de telecomunicaţii, este clar că liderii executivi sunt atenţi la riscurile prezentate de alţi actori din lanţul valoric al sectorului.

Cedric Foray a adăugat: "În paralel cu procesul de analiză a celui mai bun mod în care operatorii pot să atenueze principalele riscuri, aceştia trebuie să fie în continuare atenţi la apariţia unor noi provocări şi, în acelaşi timp, să evalueze cu grijă evoluţiile impactului pe care riscurile existente îl au asupra organizaţiei lor. Privind în perspectivă, strategiile de atenuare eficientă a riscurilor vor depinde de înţelegerea întrepătrunderii riscurilor care, la prima vedere, pot părea izolate şi de înţelegerea modului în care acţiunile pozitive menite să soluţioneze o problemă pot contribui la diminuarea altor probleme".

Lista principalelor zece riscuri în telecomunicaţii în 2025:

1.Subestimarea schimbărilor imperative în confidenţialitate, securitate şi încredere

2.Gestionare inadecvată a competenţelor, abilităţilor şi culturii

3.Transformare ineficientă prin intermediul noilor tehnologii

4.Gestionarea deficitară a agendei de durabilitate

5.Incapacitatea de a valorifica noile modele de afaceri

6.Nivel inadecvat de fiabilitate şi rezilienţă a reţelelor

7.Interacţiunea lipsită de eficacitate cu ecosistemele externe

8.Neatenuarea perturbărilor înregistrate de lanţurile valorice

9.Incapacitatea de adaptare la schimbările cadrului legislativ şi politic

10.Modele operaţionale inadecvate pentru valorificarea la maximum a creării de valoare.