STUDIU GFK Aproximativ 1,5 milioane de vârstnici din România sunt afectaţi de singurătate

Aproximativ 1,5 milioane de vârstnici din România sunt astăzi afectaţi de singurătate într-o mai mare sau mai mică măsură, conform studiului naţional realizat de GfK pentru Fundaţia Principesa Margareta a României în septembrie 2015.

Acelaşi raport relevă topul celor cinci probleme ale vârstnicilor din România: situaţia financiară, problemele de sănătate, dependenţa de ceilalţi, sentimentul de inutilitate şi de singurătate, precum şi lipsa unui interlocutor.

"Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen în creştere care afectează nu numai România, ci întreaga Europă. Conform Institutului Naţional de Statistică, 3.247.744 de persoane din populaţia totală a României au vârsta de peste 65 ani. În plus, ţara noastră se confruntă cu emigrarea tinerilor, maladiile moderne, insuficienţa resurselor umane şi financiare specializate, precum şi lipsa unui sistem integrat de suprijin. Toate acestea fac ca foarte mulţi vârstnici să trăiască singuri, lipsiţi de contact social. Pentru a cerceta dimensiunea şi problematica izolării sociale, Fundaţia Principesa Margareta a României a comandat un studiu naţional axat pe izolarea socială a vârstnicilor, una dintre principalele provocări cu care se confruntă această categorie de populaţie", arată comunicatul remis astăzi redacţiei.

Reprezentanţii fundacţiei semnalează că batrâneţea este asociată, în general, cu o stare precară a sănătăţii, dar şi cu o viaţă mai puţin activă din punct de vedere social şi profesional, fapt ce aduce cu sine sentimentul de inutilitate sau respingere socială. "Persoanele vârstnice asociază singuratatea cu lipsa celor dragi, locuitul singur, lipsa unui interlocutor, sau lipsa unui ajutor practic. Numărul femeilor afectate de singurătate este semnificativ mai mare decât cel al bărbaţilor, iar persoanele vârstnice din mediul urban sunt mai afectate de singurătate decât cele din mediul rural".

"În România de astăzi, vârstnicii se confruntă nu doar cu boala şi venturile scăzute, ci şi cu dureroasa indiferenţă a semenilor, dublată de lipsa unor servicii sociale eficiente adaptate lor", a declarat Mugurel Mărgarit Enescu - Director Executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României.

Aspecte cheie relevate de studiul naţional realizat de GfK pentru Fundaţia Principesa Margareta a României:

- Principala problemă cu care se confruntă vârstnicii din România este situaţia financiară (mai mult de jumătate din respondenţi), urmată de problemele de sănătate, dependenţa de ceilalţi, lipsa utilităţii, iar pe locul 5 în topul problemelor este singurătatea.

-Persoanele vârstnice asociază singuratatea cu lipsa celor dragi, locuitul singur, lipsa unui interlocutor, sau lipsa unui ajutor practic.

- Numărul femeilor afectate de singurătate este semnificativ mai mare decât cel al bărbaţilor.

- Persoanele care locuiesc în mediul urban sunt semnificativ mai afectate de singurătate decât cele din mediul rural.

- Singurătatea nu este neapărat legată de absenţa fizică a celor apropiaţi: 50% din cei care locuiesc cu cineva se simt totuşi singuri.

- Cu cât înaintează în vârstă, cu atât mai apăsător devine sentimentul de singurătate.

- Distanţa mare şi starea de sănăntate sunt motivele principale pentru care vârstnicii nu reuşesc să se vadă mai des cu persoanele cu care păstrează totuşi contactul.

- Daca ar putea îmbunătăţi un singur lucru din viata lor, 3 din 10 respondenţi ar alege comuniunea/comunicarea cu semenii.

- Vârstnicii care fac parte din familii extinse duc o viaţa mai activă prin prisma activităţilor pe care le desfăşoară pentru a ajuta familia şi au în continuare sentimentul utilităţii. Îşi extrag forţa şi energia din aprecierea pe care o primesc din partea celorlaţi.

- Varstinicii intelectuali rămân activi prin intermediul cărţilor şi a evenimentelor în care se implică, precum activităţile de voluntariat sau proiectele desfăşurate în comunitate.

- În cazul vârstnicilor instituţionalizaţi, viaţa activă este restricţionată, activităţile pe care le pot întreprinde sunt în strânsă legatură cu posibilităţile oferite de către instituţia în care sunt rezidenţi.

- Sursele preferate de informare sunt, în ordinea credibilităţii: apropiaţii, experţii, televiziunea, instituţiile, radioul, ziarele. Cei din mediul urban au mai multă încredere în televiziune, presă, internet, persoane şi instituţii acreditate decât cei din mediul rural.

În schimb, cei din mediul rural au mai mare încredere decât cei din urban în familie, prieteni şi cunoştinte. Subiectele care îi interesează pe vârstnici sunt, în ordinea importanţei: boli şi tratamente, pensii şi ajutoare, politică, ştiri diverse (mondene), autorităţi care îi pot ajuta, ştiri economice, cumpărături mai ieftine, evenimente culturale.