STUDIU GFK: Escaladarea crizei bancare descurajează dezvoltarea economică în Europa

Criza financiară europeană a reescaladat în al doilea trimestru, potrivit studiului GfK Climatul de consum Europa, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică şi veniturile, şi asupra dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 ţări europene şi din SUA. Evaluările consumatorilor privind viitorul stării economice şi veniturilor, precum şi dorinţa de a face cumpărături majore, variază în funcţie de măsura în care diferite ţări sunt afectate de această evoluţie. Ca urmare, o stare de spirit proastă în rândul populaţiei este predominantă îndeosebi în Grecia, Spania şi Italia, ţări aflate în centrul crizei.

La summit-ul UE din Bruxelles, de la sfârşitul lunii iunie, liderii europeni au convenit o extindere a pachetului de salvare pentru a veni în sprijinul ţărilor din zona euro aflate pe un teren potenţial nesigur. În viitor, Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF) şi Mecanismul European de Stabilitate (MES) vor avea mai multă flexibilitate în implementarea măsurilor existente cu privire la fondul de salvare, în vederea stabilizării pieţelor de obligaţiuni guvernamentale. Ţările din centrul crizei vor accesa cu mai multă uşurinţă fondurile de salvare a zonei euro, având de îndeplinit mai puţine condiţii. Italia şi Spania suferă în momentul de faţă din cauza ratelor mari ale dobânzilor, şi se zbat să facă rost de noi bani pe pieţe. În viitor, fondul de criză al MES va fi în măsură să ofere sprijin direct băncilor. Anterior acest lucru nu a fost posibil datorită Tratatului privind MES. Banii urmează să fie transferaţi ţării respective, ceea ce va mări datoriile suverane ale ţărilor, deşi Italia şi Spania au ridicat obiecţii şi au cerut ca aceste fonduri să fie date direct băncilor salvate astfel încât bilanţurile naţionale să rămână neafectate. O premisă obligatorie este însă organizarea unei activităţi de monitorizare bancară uniforme în zona euro, în care un rol central să îi revină Băncii Centrale Europene. În plus, a fost aprobat un program de redresare economică de 120 miliarde de euro. Reacţiile pieţelor la măsurile de accelerare au fost până în prezent pozitive.

În următoarele câteva luni se va vedea dacă aceste măsuri vor fi eficiente în reducerea severităţii crizei financiare şi în prevenirea dezmembrării zonei euro. Disponibilitatea guvernelor naţionale afectate şi a cetăţenilor lor de a implementa reformele necesare va avea un rol decisiv.

• România: evoluţie bună pe piaţa muncii

Deocamdată, ţara noastră pare să fi reuşit să rămână puţin afectată de criza financiară europeană. Cu toate că previziunile privind creşterea economică sunt mai puţin optimiste, acestea se menţin la un nivel relativ ridicat. Conform Băncii Mondiale, economia ţării noastre va creşte anul acesta cu 1,2 procente. Acest lucru este demonstrat şi de creşterea accentuată, în ultimele câteva luni, a aşteptărilor consumatorilor privind starea economiei. Aceste aşteptări pozitive sunt influenţate în primul rând de rezultatele alegerilor locale. Aceasta deoarece promisiunile politicienilor sunt în general crezute de români. Optimismul privind situaţia economică este reflectat şi pe piaţa muncii. România se numără printre ţările cu cele mai mici rate ale şomajului din Europa. Aceasta dă naştere la speranţe privind creşterea veniturilor populaţiei. Cu toate că datele de bază sunt deocamdată bune, consumatorii români sunt totuşi atenţi când vine vorba să cheltuiască bani. Dorinţa de a face cumpărături majore a crescut în ultimele câteva luni, rămânând totuşi la un nivel foarte coborât.