Opţiunile de investiţii "fără risc" au continuat, anul trecut, să genereze randamente mult reduse faţă de cele care implică anumite grade de risc, arată un studiu al XTB trimis astăzi redacţiei.
Un depozit în lei cu scadenţa la 12 luni, plasat la începutul anului 2013 la una dintre băncile de top (după active), ar fi adus, la maturitate, un randament mediu de 5%. Prin comparaţie, investiţia diversificată în acţiuni sau unităţi de fond care să replice evoluţia indicelui BET de la Bucureşti ar fi determinat un câştig de 30,9% anul trecut.
Randamentul titlurilor de stat, instrumente cu risc aproape inexistent, se situa în jurul nivelului de 5,71% în ianuarie 2013, în timp ce indicii bursieri ai pieţelor dezvoltate au adus câştiguri de circa 30%. Astfel, principalul indice a fost cel din Germania, ce a crescut cu 31,11% faţă de anul precedent, urmat de piaţa din SUA, cu o creştere de 29,6% pentru S&P 500.
Performanţele indicilor sunt urmarea revenirii economiei reale şi a politicilor monetare, care au ţinut banii în zona ieftină, încurajând în 2013 asumarea de riscuri în pieţele de capital, sunt de părere autorii cercetării. Rezultatul a fost cel mai vizibil pe pieţele emergente. Astfel, între pieţele de capital din întreaga lume, Venezuela a avut un randament de 296,2% în valori exprimate în dolari şi 480,48% în moneda locală, bolívarul fuerte (bolívarul puternic). Pe locul al doilea, piaţa din Dubai a înregistrat un randament de 107,69% în dolari americani.
La polul opus, se află investiţiile din zona mărfurilor, care au înregistrat, preponderent, scăderi. Excepţia o reprezintă gazele naturale din SUA, ce au avut un parcurs spectaculos anul acesta, după o tendinţă îndelungată de scădere în anii anteriori. Oferta a început să se apropie de cererea aflată în creştere în SUA pe baza tehnologiilor noi care utilizează resurse mai curate pentru energie, a utilizării pe scară largă în transport şi a vremii reci în iarnă. Gazul natural a avansat cu 26,23% şi îşi rezervă poziţia de top în segmentul mărfurilor în 2013.
Preţurile în agricultură au scăzut, însă, în general, pe seama ofertei mult peste nivelul cerut de piaţă, porumbul având cea mai proastă performanţă din ultimii ani, şi încheind topul (sau deschizându-l pe cel al scăderilor) cu un minus de 39,56% anul trecut.
Şi aurul şi argintul au avut un an "prost", deşi nu la fel de slab ca porumbul. Scăderea a întrerupt şirul de 12 creşteri anuale consecutive, cel mai lung de după 1920. Încrederea în revenirea economiei americane, care pune Fed în poziţia de a întrerupe în viitor tipărirea de monedă, precum şi închiderea unor poziţii mai vechi foarte profitabile şi de reducerea cererii de aur pentru investiţie au condus la o diminuare de 28,26% pentru aur şi 39,56% pentru argint, cu o volatilitate ridicată.
Investiţiile pe piaţa valutară ar fi putut genera, de asemenea, câştiguri semnificative, însă acestea sunt preferate de persoanele cu apetit ridicat pentru risc. Cele mai puternice monede din ţări dezvoltate au fost în 2013 coroana daneză şi euro, câştigând 4,33%, respectiv 4,25% în faţa dolarului, dar performanţe bune au avut şi francul elveţian şi lira sterlină (+2,69%, respectiv +1,67%).
Între cele mai slabe valute din liga valutelor cele mai tranzacţionate, yenul japonez a pierdut 17,69%, o contraperformanţă notabilă, pe seama politicii ultra-relaxate a Băncii Japoniei, care vizează dublarea masei monetare în mai puţin de doi ani. Dolarul australian a fost puternic afectat de încetinirea Chinei şi reducerile de dobândă operate de banca centrală, pierzând 14,5%. Pe ultimul loc, se situează randul sud-african, ce s-a ieftinit cu aproape 20% în raport cu dolarul.
În secţiunea emergentă, leul deţine locul 2, în faţa dolarului american, obţinut în urma aprecierii de 3,65% în 2013. Moneda noastră a fost depăşită de cea bulgărească: leva a crescut cu 4,11% între 1 ianuarie 2013 şi 1 ianuarie 2014 faţă de dolar. Ambele performanţe se datorează parcursului pozitiv al Euro. În raport cu moneda unică, leva şi leul au scăzut cu 0,13% respectiv 0,57%.