STUDIU REGINA MARIA: Sub 80% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 prezină anticorpi detectabili

Reţeaua de sănătate REGINA MARIA a lansat în august un studiu pentru a investiga răspunsul imun al pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, prin aplicarea informaţiilor internaţionale şi contextulizarea acestora la nivel local, conform unui comunicat trimis redacţiei.

Conform sursei citate "Memoria organismului este un element fundamental pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, la fel cum se întâmplă cu răspunsul imun al pacienţilor în alte afecţiuni dezvoltate în urma infectării cu diferite tipuri de viruşi. Când vorbim despre imunitate, ne referim la posibilitatea de a genera un răspuns imun care ne protejează. Şi acest răspuns poate fi sau nu de lungă durată. Primele cazuri de reinfectări cu COVID-19 ne-au adus în punctul în care este important să ştim cât timp suntem protejaţi de acest virus şi cum evoluează în continuare."

Obiectivul studiului: Cum se comportă organismul după infectarea cu SARS-CoV-2?

"Există agenţi patogeni care nu stimulează producţia de anticorpi şi un episod de boală nu ne asigură imunitate împotriva lor. Ei «păcălesc» sistemul imun, iar acesta nu îi detectează ca particule străine pentru ca apoi să-i elimine, aşa cum este învăţat organismul nostru. Un astfel de agent patogen este virusul HIV, care «se deghizează» şi reuşeşte astfel să ajungă în interiorul celulelor umane. În cazul noului coronavirus, nu se cunoaşte foarte bine mecanismul prin care invadează organismul şi, de aceea, el trebuie studiat în continuare pentru a vedea de ce unii bolnavi nu produc anticorpi", declară Dr. Andreea Alexandru,medic primar medicină de laborator, director medical Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.

Intervin aşadar mai multe întrebări legate de modul în care se comportă în prezent organismul după infectarea cu noul coronavirus, cum funcţionează şi cât timp suntem protejaţi de o a doua infectare. De aceea, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA a desfăşurat un studiu în perioada august - septembrie 2020, pentru a afla mai multe despre impactul virusului asupra unei persoane care s-a vindecat de infecţie, prin urmărirea răspunsului imun al pacienţilor afectaţi de virus.

• Care este proporţia pacienţilor infectaţi cu COVID-19 care au dezvoltat anticorpi?

• Cum variază răspunsul imun de la o persoană la alta, în funcţie de momentul testării anticorpilor?

Metodologie studiu:

• Durată: august - septembrie 2020

• Locaţie: Bucureşti, Cluj

• Număr de participanţi: 239 pacienţi testaţi pozitiv la coronavirus până la data de 31 iulie

Un procent de 79% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 au prezentat anticorpi detectabili la momentul testării

Pacienţii care au făcut parte din studiul REGINA MARIA au fost testaţi pentru anticorpi într-un interval mediu de timp de 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR. Aceştia au avut forme uşoare, moderate, severe sau au fost asimptomatici.

"Sistemul imun va lupta mereu împotriva a tot ceea ce este non-self (nu este propriu organismului) în diferite moduri, cu diferite arme. Unele dintre acestea arme se cheamă anticorpi. Aceştia sunt de tip IgM şi sunt produşi în faza acută a unei boli, în medie, în primele două săptămâni de la întâlnirea organismului cu "inamicul", în acest context cu virusul CoVID-19, şi de tip IgG, produşi după 2 săptămâni de la momentul infectant, în perioada de refacere/convalescenţă. Organismul are nevoie de aceste săptămâni pentru a mobiliza resursele şi sistemele implicate în producerea acestor Anticorpi ("o armată de soldaţi bine instruiţi să recunoască un anumit tip de inamic şi să lupte cu el")", completează Dr. Andreea Alexandru.

Pe măsură ce numarul de zile de la testarea RT-PCR creşte, scade numărul pacienţilor care prezintă anticorpi. Pacienţii testaţi în medie la 56 de zile au probabilitate mai mare de a avea anticorpi detectabili, în timp ce pacienţii stestaţi în medie la 80 de zile au avut o probabilitate mai mare să obţină un rezultat negativ.

Studiul REACT-2, condus de Echipa Imperial College din Londra, a confirmat o scădere de 26% a nivelului de anticorpi la 3 luni de la infectare, după testarea a 350.000 de pacienţi.

Longevitatea răspunsului la anticorpi este încă departe de a fi confirmată în parametri exacţi, dar, conform datelor Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), în general anticorpii împotriva coronavirusurilor au durată mică de viabilitate şi protecţie (interval mediu de 12 - 52 săptămâni de la apariţia simptomelor) şi pot sa apara cazuri de reinfectare. Aceeaşi sursă ne spune că nivelurile de anticorpi IgG ale SARS-CoV-2 pot rămâne prezente pe parcursul a şapte săptămâni sau, cel puţin în 80% din cazuri, până în ziua 49.

Cazurile grave de COVID-19 par să fie mai bine protejate de reinfectare decât cele uşoare

"La prima vedere, putem fi sceptici în legătură cu acest aspect, dar ştiaţi că nivelul de severitate al formei de COVID-19 este direct proporţional cu creşterea numărului de pacienţi care prezintă anticorpi? Datele REGINA MARIA ne arată faptul că, in grupul studiat, pacienţii care au avut o formă asimptomatică sau uşoară, cu simptome minime, au prezentat anticorpi într-o proporţie mai mică decât pacienţii care au avut forme moderate sau severe.

De la începutul pandemiei, King's College London a urmărit răspunsul anticorpilor la pacienţi şi lucrători din domeniul sănătăţii în cadrul primului studiu longitudinal de acest gen. Din acest studiu a reieşit faptul că pacienţii care au avut forme severe, suferind de febră sau probleme respiratorii timp de câteva săptămâni, au dezvoltat anticorpi în număr mai mare faţă de cei cu simptome uşoare. Studiul REGINA MARIA confirmă şi acest aspect, analizat local: asimptomaticii au dezvoltat anticorpi în proporţie de doar 68%, faţă de 89%, cât este procentajul de pacienţi cu anticorpi dintre cazurile severe", arată comunicatul.

Vârsta este un factor de risc pentru cazurile grave de îmbolnăvire cu COVID-19

Datele de la REGINA MARIA indică un risc crescut de a dezvolta o formă moderată/ severă de COVID-19 pentru pacienţii cu vârsta peste 59 de ani. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a tras un semnal de alarmă referitor la faptul că virusul provoacă o rată mai mare a mortalităţii la adulţii în vârstă, cât şi la cei care prezintă comorbidităţi precum hipertensiunea, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile respiratorii cronice şi bolile renale cronice.

Grupele de vârstă sub 20 de ani şi peste 50 de ani prezintă anticorpi într-o proporţie mai mare

Studiul REGINA MARIA mai relevă un aspect important: dacă toti tinerii sub 20 de ani testaţi în studiu au prezentat anticorpi după infectare, curba de pozitivitate post-infectare decelerează în segmentul 20-50 de ani, revenind apoi la niveluri înalte de pozitivitate, pe măsură ce vârsta pacienţilor începe din nou să crească. De ce se întâmplă acest fenomen? Cercetătorii încă studiază mecanismele umane care generează comportamentul, însă informaţia este esenţială şi acum, în managementul pacienţilor de către sistemul de sănătate.

Imunizarea la virus: de grup sau individuală?

Guvernele fiecărei ţări au adoptat măsurile pe care le-au considerat necesare, local. Cazul special al Suediei a ridicat multe semne de întrebare când, la debutul pandemiei, la recomandarea principalului epidemiolog Dr. Anders Tegnell, a mizat pe imunitatea "de grup". Recent însă, acesta a declarat că această metodă s-a dovedit "inutilă şi imorală", iar ţara a instituit primele măsuri regionale, după înregistrarea unor niveluri record de infectare.

Principalul expert epidemiolog al guvernului american, Dr. Anthony Fauci declară că în SUA, unde curba cazurilor de infectare a crescut exponenţial odată cu pandemia, este improbabil să se atingă imunitatea "de grup" curând.

Imunitatea colectivă este un subiect intens dezbătut în contextul epidemiei de coronavirus, însă ne oferă soluţii: "Nu cred că o vom putea eradica. Poate că nu vom elimina complet virusul, dar dacă este redus la un nivel scăzut şi suficientă populaţie este protejată - fie printr-un vaccin, fie prin imunizare după vindecare - atunci nu se vor mai forma focare".

Atâta vreme cât cercetările continuă, singura cale de protecţie împotriva virusului rămâne prevenţia în comportamentul social. Între timp, studiul imunizării pacienţilor după infecţia SARS-CoV-2 continuă, contribuind la efortul general de găsire a unor soluţii şi răspunsuri ştiinţifice concrete.