STUDIU "SALVAŢI COPIII" Minorii - victimele unor forme diverse de abuz

Viaţa copiilor nu este atât de uşoară pe cât am vrea să credem. În mediile defavorizate, adesea, copilăria se transormă într-un adevărat coşmar. Organizaţia "Salvaţi Copiii" a prezentat datele unui studiu despre abuzul asupra copiilor, în care se arată că 6% dintre copii sunt victimele unor forme severe de abuz, jumătate dintre elevii chestionaţi au asistat la certuri între părinţi, iar 3 din 10 copii au văzut pe internet sau la televizor imagini cu caracter sexual. Preşedintele executiv al organizaţiei, Gabriela Alexandrescu, a declarat că în ţara noastră mulţi părinţi folosesc încă bătaia cu cureaua: "Mulţi dintre părinţi încă mai spun că două la fund nu doar că nu fac rău copilului, dar şi îl educă. Poate fi văzută ca o metaforă, însă ea dă naştere unor comportamente care pendulează între extreme. În România, avem astăzi părinţi care folosesc încă pedeapsa cu cureaua, bătaia cu cureaua. Avem încă copii, şi nu sunt puţini, care ar vrea altă familie pentru că nu se simt protejaţi în cea pe care o au. Avem în România abuzul fizic, cu forma lui deosebit de gravă - abuzul sexual. Avem şi abuzul care se vede mai puţin pe trup, dar care lasă urme, traume profunde în minte şi în suflet". Sociologul Ciprian Grădinaru, coordonatorul studiului, a afirmat că bătaia care nu lasă urme a început să scadă comparativ cu cercetările similare realizate în 2001 şi 2013: "Observăm incidenţa abuzului verbal uşor în scădere, dar relativ ridicată în continuare. Cât priveşte abuzul fizic sunt câteva elemente care merită menţionate. Observăm că bătaia cu mâna, fără a produce urme copilului, scade constant în cele trei valuri, de la aproape 85% în 2001, mergând către 46% în 2021 însă cu o pondere încă foarte ridicată. Acestea sunt răspunsurile copiilor. Vedem că abuzul fizic sever, bătaia cu diferite obiecte sau bătaia în urma căreia rămân urme nu scade în acelaşi trend, ci din contră, în 2021 ne menţinem la un nivel uşor mai ridicat comparativ cu 2013. La fel, abuzul emoţional, ameninţarea evoluează cam în acelaşi registru, la fel şi neglijarea copilului şi explotarea copilului şi abuzul sexual. Ceea ce scade este abuzul fizic uşor, acea lovire cu mâna fără a lăsa urme. Părinţii care spun că şi-au jignit copiii, e o supriză, în 2021 procentul lor e mai ridicat comparativ cu 2013. Poate fi o surpriză, dar cel mai probabil este recunoaşterea fenomenului. Părinţii încep să fie conştienţi că faptul de a jigni copilul, de a ţipa la el, nu este ok. Dacă ne uităm în 2013 procentele erau mult mai mici. La fel, din răspunsurile părinţilor, incidenţa abuzului fizic este mult mai scăzută, comparativ cu răspunsurile copiilor la o dimensiune de aproximativ jumătate. Iar celelalte tipuri de abuz mergând la abuzuri grave, cum e abuzul sexual, care lasă urme foarte importante, datele sau răspunsurile sunt similare procentele părinţilor care spun că copiii au fost victima unui abuz sexual în afara familiei este de aproximativ trei procente. Jumătate dintre copii spun că asistă repetat la certuri între părinţi, care poate fi o altă formă a abuzului emoţional sau aproape 2 din 10 copii spun că nu sunt lăsaţi de părinţi să se întâlnească, să se joace cu alţi copii. Procente similare relevă că unul dintre părinţi bea prea mult. Forme mai grave de abuz, să nu se dea copilului să mânânce ca urmare a unei greşeli sunt mai scăzute, sub 4-5%". De asemenea, studiul "Salvaţi Copiii" a mai arătat că 1 din 3 copii susţine că nu are mâncare sau nu are mâncare gătită acasă. Totodată, 6% dintre copii au afirmat că sunt victimele unor forme severe de abuz. Ciprian Grădinaru a vorbit şi despre acest lucru: "Unul din doi copii spune că este bătut cu mâna fără a rămâne urme. Iar aproximativ 1 din 10 este bătut cu diferite obiecte, fie că vorbim de curea, de băţ, lingură de lemn. Observăm că aproximativ 6% dintre copii spun că sunt victimele unor forme severe de abuz, spun că se aruncă cu obiecte în ei, sunt bătuţi până rămân cu urme, sunt puşi să stea în genunchi în mod repetat ca pedeapsă. La fel în afara familiei, abuzul fizic sever, bătaie care lasă urme, are o valoare de aproximativ 4 procente , similară cu studiile precedente. Analizând incidenţa abuzului sexual în diferitele sale forme, vedem că 2 din 10, mergând spre 3 din 10 copii au fost expuşi pe internet sau la televizor la imagini cu caracter sexual. Dat fiind ruşinea, procentele sunt sigur mai ridicate, aici vedem doar vârful aisbergului dintre copiii care recunosc că au văzut astfel de imagini. În viaţa reală, aproximativ 7% dintre copii spun că au văzut în viaţa lor reală, nu la televizor sau pe internet, adulţi în ipostaze sexuală şi mai mult decât atât 5 procente spun că au fost postate sau trimise pe internet clipuri video sau imagini care îi înfăţişează nud sau în ipostază sexuală".

Medicul pediatru Mihai Craiu a declarat că abuzul este de multe ori ignorat în cadrul compartimentelor de primiri urgenţe: "Deşi abuzul reprezintă sub 1% din scenariile cu copii traumatizaţi care se prezintă în compartimentele de primiri-urgenţe, el este de multe ori ignorat. Un copil care este adus complet inadecvat îmbrăcat la consult, să zicem la vremea de acum adus în tricou şi în şlapi sau un copil care nu răspunde la absolut nimic când este făcut anamneza şi răspunde numai părintele, sunt tot felul de aspecte din acestea de comunicare non-verbală pe care, din păcate, în momentul ăsta al pandemiei am ajuns să le ignorăm pentru că suntem grăbiţi. Ar trebui notificate actele de violenţă juvenilă, există la nivel mondial o serie întreagă de iniţiative mai vechi sau mai noi . Am ales un exemplu dintr-un stat la fel de latin ca noi, în care violenţa în familie e considerată mai mult sau mai puţin acceptabilă, de exemplu Brazilia, care are de 15 ani o entitate de supraveghere a accidentelor şi violenţei în mediul familial. Deşi au această entitate de 15 ani vedem că în studiile recente că mai puţin de jumătate din aceste acte de abuz sunt raportate. Oare de ce medicii nu raportează violenţa juvenilă? Pentru că probabil ea nu este cunoscută sau recunoscută cum ar trebui pentru că nu e simplu să faci acest lucru". Procurorul criminalist în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Marian Truşcă, susţine că orice suspiciune de abuz trebuie să facă obiectul unui dosar penal.