STUDIU: Un român din zece suferă de depresie, "boala secolului"

Peste 350 de milioane de persoane din întreaga lume şi peste 2 milioane de români suferă de depresie, iar numărul celor care intră în depresie este "într-o creştere alarmantă", se arată într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, citat de Centrul de consiliere si educare pentru sănătate, într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.

Factorii declanşatori ai "bolii secolului", în opinia specialiştilor, sunt diferiţi în prezent faţă de acum câteva decenii. La ora actuală, dificultăţile economice, şomajul, catastrofele şi conflictele pot creşte semnificativ riscul de depresie. Netratată la timp, depresia poate duce la sinucidere, iar anual numărul persoanelor care au ales să-şi pună capăt zilelor ajunge la un million, în lume. În acest context, psihologii trag un puternic semnal de alarmă şi consideră că un tratament aplicat din timp poate opri boala să escaladeze în forma sa cea mai gravă: dorinţa de sinucidere sau chiar sinuciderea.

Specialiştii afirmă că tinerii din ziua de azi sunt mai depresivi faţă de cei din generaţiile trecute, deoarece factorii declanşatori din actualitate sunt mai mulţi, mai variaţi şi mai elevaţi (ţin de satisfacerea unor nevoi mai sofisticate).

Psihologul Mihaela Sârbu, preşedintele Centrului de consiliere şi educare pentru sănătate, a declarat: "Tinerii de azi se confruntă cu efectul unei rate crescute a divorţurilor, cu efectul plecării părinţilor la muncă în străinătate, cu încercarea aproape disperată câteodată de a fi la înălţimea cerinţelor societăţii de consum - haine de firmă, telefoane deştepte, tot ce acum este apreciat şi înainte nici măcar nu exista".

Alţi factori declanşatori ai depresiei în rândurile tinerilor, pe care specialiştii i-au identificat, sunt: explozia de tehnologie şi de concepţii exportate, coroborate cu timpul din ce în ce mai puţin pe care părintele îl acordă copilului, lipsa de mişcare şi de activităţi sănătoase, monotonia etc.

Mihaela Sârbu a mai comentat: "Toate acestea duc inevitabil la stres, anorexie, comportamente bizare, consum de droguri şi alcool şi, evident, la depresie, iar numărul de sinucideri în rândul tinerilor a crescut alarmant şi numărul celor care intenţionează să întreprindă acţiuni pentru combaterea fenomenului nu acoperă nevoile reale. De asmenea, lipsa unui mediu stabil si sănătos în familie, lipsa de comunicare directă (nu prin intermediul mijloacelor indirecte - Facebook etc.), slaba acoperire a nevoilor de bază (alimentaţie sănătoasă, mişcare, chiar şi micile articole vestimentare care ne oferă mici bucurii, lipsa sau slaba exprimare afectivă) prin gesturi ale apropiaţilor duc inevitabil la nemulţumiri şi acumulează frustrări care, dacă nu sunt manifestate sau conştientizate, se transformă în simptome fizice, comportamentale şi instabilitate emoţională".

Semnele unei depresii sunt vizibile şi se impart pe categorii, mai arată Centrul de consiliere. "Principalele simptome - uşor de observat, dacă suntem atenţi sunt: modificări în dispoziţia afectivă - apare tristeţea, apatia, iritabilitatea, izolarea socială, pierderea interesului pentru orice activitate, pierderea interesului pentru activitatea sexuală, nimic nu ne mai bucură şi nu ne mai produce plăcere sau stârneşte interes. Dacă suntem atenţi unul la celălalt se vede, se simte. Persoana care se apropie de depresie sau are deja una, nu se mai îngrijeşte, nu îşi mai schimbă hainele, nu mai face duş, mănâncă mai mult decât de obicei, sau nu are poftă de mâncare, apare insomnia sau hipersomnia. În majoritatea cazurilor, oamenii neavând informaţiile necesare, încep sa meargă pe la toţi medicii, crezând ca sunt bolnavi - pentru că apar simptome fizice - somatizări noi le spunem. Nu îşi dau seama că au depresie, iar dacă au norocul să întalnească un medic care să-i trimită la psiholog, zic că nu sunt nebuni sau că depresia este un fason. Este un cerc vicios", explică psihologul Mihaela Sârbu.

Primii paşi pe care trebuie să îi urmăm pentru a ajuta o persoană care a intrat în depresie, potrivit comunicării, este să îi asigurăm că nu sunt singuri în tot acest proces, să îi acceptăm fără să îi criticăm, să le oferim afecţiune şi atentie, să petrecem timp cu ei, cu multă răbdare şi blândeţe, ne sfătuiesc specialiştii. "Este nevoie şi de ajutorul unui specialist, câteodată chiar de tratament medicamentos. Este foarte important să îi motivăm, să fim suportivi, pozitivi, prezenţi, disponibili şi deschişi. Este foarte important să ştie că depresia se vindecă, se ameliorează, se tratează", afirmă Mihaela Sârbu, psiholog - psihoterapeut.

"Deocamdată nu cred că există un program guvernamental care să combată acest îngrijorător flagel, deşi este mare nevoie de el", declară psihologul. Specialiştii sunt de părere că aceste proiecte naţionale menite să lupte împotriva depresiei trebuie să pornească cât mai urgent, prin ample campanii de informare în mass-media, în şcoli şi în licee, accesibile sau chiar gratuite. Psihologii din toată ţara ar trebui să ia parte la aceste acţiuni de responsabilizare socială şi să îi înveţe pe copii şi părinţi cum să recunoască, cum să prevină, cum să trateze şi cum să ajute persoanele care, din varii motive, intră în depresie.