SUA promovează relaţia dintre Turkmenistan şi Azerbaidjan pentru atragerea de gaz turkmen în Nabucco

Guvernul SUA intenţionează să ia măsuri pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre Azerbaidjan şi Turkmenistan, în încercarea de a atrage gaz turkmen pentru conducta europeană Nabucco ce ar urma să tranziteze şi România, informează publicaţia azeră Trend Capital, citată de NewsIn.

SUA sunt interesate de intensificarea discuţiilor privind transportul de hidrocarburi din Asia Centrală prin Azerbaidjan şi apoi Turcia-Bulgaria-România-Ungaria-Austria (conducta europeană Nabucco), a spus Steven Mann, consilier al subsecretarului de stat pentru afaceri eurasiatice în timpul întrevederii avute cu Natig Aliev, ministrul industriei şi energiei din Azerbaidjan.

Potrivit lui Mann, guvernul SUA intenţionează să ia măsuri care vor contribui la dezvoltarea relaţiilor bilaterale între Azerbaidjan şi Turkmenistan. Oficialul american nu a detaliat însă despre ce măsuri este vorba. Washingtonul încearcă să convingă Turkmenistanul să-şi diversifice exporturile de gaz şi pe alte rute în afară de Rusia, şi să intre în proiectul Nabucco.

Ministrul Aliev a declarat că la 9-10 septembrie va fi organizată la Baku o expoziţie azero-turkmenă privind resursele de petrol şi gaze ale celor două ţări.

La începutul lunii martie a acestui an, Azerbaidjanul şi Turkmenistanul şi-au rezolvat o veche dispută pe tema unor datorii în domeniul gazelor, înlăturând astfel un obstacol major în relaţiile lor şi aducând un element pozitiv pentru proiectul Nabucco. Relaţiile dintre cele două ţări s-au tensionat în anii "90, din cauza disputei legate de proprietatea asupra mai multor câmpuri petroliere şi de gaze offshore din Marea Caspică, precum şi în legătură cu datoriile Azerbaidjanului pentru gazul turkmen.

Liderul turkmen Gurbangulî Berdîmuhamedov, care a preluat puterea în 2006, a promis să încheie izolarea ţării sale şi să îmbunătăţească relaţiile cu ţările vecine.

Preşedintele turkmen s-a aflat ieri la Bucureşti pentru discuţii despre cooperarea în domeniul energiei. Preşedintele Traian Băsescu a declarat la finalul întrevederii că au discutat şi despre proiectul Nabucco. Şeful statului turkmen a spus că ţara sa este gata să colaboreze cu România în domeniul resurselor energetice, existând "interese comune".

"În interiorul discuţiilor pe care le-am avut a fost abordat şi proiectul european Nabucco" , a precizat şeful statului român, după care a mulţumit preşedintelui turkmen şi delegaţiei sale. La rândul său, preşedintele Turkmenistanului a declarat că "se constată că interesul României este pentru resursele Turkmenistanului, resursele energetice. Turkmenistanul are nişte resurse foarte mari şi este gata să colaboreze cu România în acest domeniu, interesul Turkmenistanului este dezvoltarea de tehnologii de vârf şi echipamente pentru prelucrarea acestor resurse, de aceea şi aici constatăm că avem interese comune", a comentat Gurbangulî Berdîmuhamedov.

La finalul discuţiilor de ieri de la Cotroceni, atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi omologul său turkmen, Gurbangulî Berdîmuhamedov, s-au declarat mulţumiţi de rezultatele întâlnirii, în cadrul căreia s-au semnat cinci acorduri bilaterale care vizează relaţiile economice, învăţământul şi o colaborare a celor două ministere de externe.

Tatonările diplomaţiei româneşti pe tema proiectului Nabucco au început în luna mai, când ministrul de Externe, Lazăr Comănescu. a fost în Turkmenistan în prima sa vizită în străinătate în calitate de şef al diplomaţiei, principalul obiectiv al vizitei fiind promovarea proiectul Nabucco şi evidenţierea interesului părţii române pentru un efort comun de intensificare a colaborării în domeniul energetic, atât în ceea ce priveşte producţia de hidrocarburi, dar şi transportul acestora, precum şi în alte sectoare economice care prezintă interes pentru comunităţile de afaceri din România şi Turkmenistan.

Gurbangulî Berdîmuhamedov a venit la Bucureşti pentru a doua oară în decurs de câteva luni. În aprilie, el a reprezentat Turkmenistanul pentru prima dată la un summit al NATO.

Vizita sa la Bucureşti intervine în condiţiile în care săptămâ­na trecută presa rusă vorbea despre un eşec al negocierilor dintre Rusia şi Turkmenistan în sectorul energetic. Gazprom dorea să cumpere întreaga producţie de gaze naturale a Turkmenistanului, ceea ce ar fi însemnat practic eşuarea proiectului Nabucco, destinat să reducă dependenţa energetică a Europei de Rusia.

Înainte de a merge la Aşhabad, preşedintele rus Dmitri Medvedev a discutat în Azerbaidjan despre noi conducte petroliere de tranzit. Azerbaidjanul a ajutat la diminuarea dominaţiei ruse asupra energiei din zona Caspică, trans­ferând exporturile sale petroliere de la o conducă care trecea prin Rusia spre o nouă legătură, construită de un consorţiu condus de BP şi care face legătura cu Marea Mediterană. Moscova vrea să-şi convingă fostul aliat sovietic că exporturile energetice spre Rusia sunt mai atractive decât prin planul Nabucco, susţinut de UE, care în cele din urmă ar lega producătorii din Asia Centrală cu pieţele din Europa.

Gigantul energetic Gazprom a propus recent Azerbaidjanului şi Turkmenistanului cumpărarea întregii producţii de gaze naturale aparţinând celor două state din Asia Centrală, la preţuri apropiate de cele europene. În cazul în care fostele republici sovietice vor accepta propunerea, Rusia va obţine dreptul de a monopoliza administrarea resurselor energetice (de gaze naturale) din regiune şi, practic, va îngropa proiectul occidental Nabucco.

Pentru a ocoli Gazprom ca intermediar, europenii vor să construiască gazoductul Nabucco, ce ar urma să aducă gazul turkmen către Austria, trecând prin Turcia şi prin Balcani.

Occidentalii, în special Statele Unite, încurajează Turkmenistanul să iasă de sub monopolul Moscovei asupra căilor de export al gazului turkmen.

Pe de altă parte, comisarul european pentru energie Andris Piebalgs şi preşedintele Turkmenistanului au semnat în luna mai un memorandum de înţelegere privind cooperarea în domeniul energetic, în special în ce priveşte exporturile de gaze naturale care ar putea alimenta conducta europeană Nabucco."Turkmenistanul poate fi o destinaţie atractivă pentru investiţiile UE în dezvoltarea de noi câmpuri de petrol şi gaze şi în acelaşi timp UE poate oferi o piaţă atractivă pentru produsele energetice turkmene. Memorandumul de înţelegere semnat demonstrează clar cât au de câştigat cele două părţi dintr-un parteneriat energetic constructiv", a declarat comisarul Piebalgs. În luna aprilie, comisarul pentru relaţii externe şi politică de vecinătate Benita Ferrero-Waldner obţinuse promisiunea preşedintelui Berdîmuhamedov pentru furnizarea anuală a 10 miliarde de metri cubi de gaz către Uniunea Europeană.

Dezvoltarea Nabucco, gazoduct cu o lungime de 3.300 de kilometri care ar trebui să lege câmpurile de gaz de la Marea Caspică de Uniunea Europeană, ocolind Rusia, este considerat un proiect esenţial pentru UE, însă consorţiul însărcinat să construiască gazoductul nu reuşeşte să demareze proiectul pentru că investitorii sunt reticenţi că pe termen lung europenii vor putea să asigure cei 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an necesari funcţionării sale. Construcţia gazoductului european ce ar urma să tranziteze şi România este programată să înceapă în 2010. Din consorţiu fac parte grupul german RWE, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Botaş (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria) şi Transgaz (România). Proiectul este promovat de către Comisia Europeană în încercarea de a reduce dependenţa UE de importurile de gaz din Rusia, mai ales după criza gazelor dintre Rusia şi Ucraina din ianuarie 2006. Costurile gazoductului sunt în prezent estimate la 7,9 miliarde de euro.

Unii experţi spun că fără sprijinul Turkmenistanului, unul dintre producătorii majori de gaz din Asia Centrală, proiectul Nabucco nu este realizabil. Azerbaidjanul, Iranul, Turkmenistanul şi, mai recent, Irakul, care se bucură de sprijinul Statelor Unite, au fost luate în considerare ca posibili furnizori de gaz pentru Nabucco.

Rusia este sceptică în ceea ce priveşte succesul implementării proiectului în viitorul apropiat invocând furnizorii insuficienţi de gaz şi propune propriul său proiect, gazoductul South Stream, care este de aproape două ori mai scump şi care ar presupune ca un tronson al conductei să treacă pe sub Marea Neagră, ajungând în Bulgaria.

În ceea ce s-a considerat a fi o lovitură majoră dată proiectului Nabucco, Rusia, Turkmenistanul şi Kazahstanul au semnat o înţelegere în decembrie pentru ca aceste state să furnizeze gazul din Caspica prin Rusia. Moscova a încheiat acorduri şi cu Bulgaria şi Serbia, la începutul acestui an, pentru a furniza gaz Europei prin South Stream.

În Turkmenistan se află unele dintre cele mai mari depozite de gaz natural. Întrebarea este dacă Aşhabadul este dispus să se alăture proiectului Nabucco pentru a furniza gaz Europei. Sponsorii proiectului speră să includă şi Turkmenistanul, legând Nabucco de ţara din Asia Centrală prin construirea unei conducte transcaspice până în Azerbaidjan, unde s-ar conecta la reţeaua de conducte deja construită care trece prin Caucaz până în Turcia. (N.I.)