SUB SPECTRUL MOŢIUNII DE CENZURĂ Urgenţele s-au mutat la Palatul Victoria

25 de ordonanţe de urgenţă au fost aprobate, ieri, de Gguvernul Orban. Nu este primul Executiv care apelează excesiv la reglementarea prin ordonanţe de urgenţă, dar a depăşit cu mult numărul maxim de OUG-uri adoptate într-o şedinţă. Amintim că, anul trecut, la sfârşitul lunii iunie, guvernul Dăncilă a adoptat 10 ordonanţe de urgenţă într-o singură şedinţă.

Premierul Ludovic Orban a argumentat adoptarea urgentă a acestor acte normative prin prisma moţiunii de cenzură care va fi dezbătută şi votată, astăzi, în Parlament. Şeful Guvernului a explicat că, întrucât există ris­cul ca moţiunea să fie adoptată, actele normative trebuie adoptate pentru a pune în practică măsurile din programul liberal de guvernare.

Un singur proiect de ordonanţă de urgenţă nu a mai fost depus, deşi Ludovic Orban anunţase în cursul zilei posibilitatea adoptării lui în şedinţa de guvern de ieri: alegerea preşedinţilor de consilii judeţene din rândul consilierilor judeţeni şi nu prin vot uninominal direct, aşa cum stabilise anul trecut, prin OUG 57/2019, guvernul Dăncilă.

Modificarea dorită de premier nu a fost posibilă, deoarece proiectul de act normativ a fost avizat negativ de Minis­terul Justiţiei şi de Autoritatea Electorală Permanentă.

Referitor la acest aspect, ministrul de resort, Cătălin Predoiu, a precizat în cadrul şedinţei de guvern: "Deşi soluţia politică este corectă, din păcate din punct de vedere constituţional avem o problemă şi o vulnerabilitate de netrecut în opinia mea, pentru că acest mod de alegere reprezintă o schimbare faţă de situaţia anterioară, ceea ce ar intra în contradicţie cu decizia Curţii Constituţionale din 2012, care impune ca schimbarea modelelor de vot să nu se facă timp de un an de zile înainte de alegeri.

Nu există aceeaşi situaţie cu alegerea primarilor, pentru că acolo avem acelaşi sistem de vot direct. Aici e o schimbare radicală.

Soluţia este în Parlament, prin deblocarea dezbaterilor parlamentare, din păcate oprite de fosta majoritare PSD la nivelul comisiei speciale de cod electoral. Dacă Parlamentul adoptă şi prevede anumite reguli, e voinţa Parlamentului. Nu e în puterea Guvernului acest lucru".

Autoritatea Electorală Permanentă a avizat negativ proiectul de OUG, deoarece nu a fost respectat termenul de dezbatere publică de zece zile. Proiectul de OUG a fost pus în consultare publică în data de 27 ianuarie, iar termenul de zece zile se împlineşte abia mâine, 6 februarie. Premierul Ludovic Orban a spus că le va transmite colegilor liberali din Camera Deputaţilor să facă demersurile necesare pentru punerea pe ordinea de zi a proiectului privind respingerea ordonanţei de urgenţă prin care fostul guvern Dăncilă a adoptat Codul Administrativ, cod conform căruia preşedinţii consiliilor judeţene ar urma să fie aleşi uninominal.

Dacă această modificare a legislaţiei privind alegerile locale nu a putut fi adoptată de Cabinetul Orban, în schimb membrii Executivului au adoptat o ordonanţă de urgenţă referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate.

Conform prevederilor noului act normativ, cetăţenii pot vota la alegerile parlamentare, pe liste suplimentare, la orice secţie din ţară sau străinătate, indiferent de unde au domiciliul.

Modificări importante s-au făcut în privinţa votului exprimat de cetăţenii români aflaţi în Diaspora. Astfel, aceştia îşi vor putea exercita opţiunea timp de trei zile, iar reprezentarea lor în Parlamentul României se va dubla. Dacă în prezent Diaspora este reprezentată de 6 parlamentari, conform actului normativ adoptat ieri de guvernul Orban, românii de peste hotare vor avea în Legislativul de acasă 12 reprezentanţi - 8 deputaţi şi 4 senatori.

Potrivit estimărilor liberalilor, modificările aduse de OUG vor aduce la urne un plus de peste un milion şi jumătate de votanţi. Liberalii susţin că votul la parlamentare pe liste suplimentare nu va încuraja turismul electoral, datorită sistemului electronic de înregistrare a celor care se prezintă la urne.

• Transportul elevilor, reglementat prin două ordonanţe de urgenţă

Miniştrii Cabinetului Orban au adoptat în şedinţa de ieri şi o ordonanţă de urgenţă prin care modifică dispoziţiile din legea educaţiei naţionale privind noţiunea de abonament, mai precis eliminarea definiţiei respective, conform unei decizii a Curţii Constituţionale.

Exeutivul pregăteşte şi modificarea OUG 51/2019 privind transportul de persoane intrajudeţean. Acţiunea guvernului are loc în urma deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curţii Constituţionale prin care a fost declarată neconstituţională asumarea răspunderii pe un proiect de lege privind modificarea OUG 51/2019.

Vicepremierul Raluca Turcan a declarat, în şedinţa de guvern de ieri: "Aşteptăm decizia şi motivarea CCR. Suntem într-o evaluare privind numărul de elevi navetişti, cursele parcurse de ei, sumele necesare pentru decontarea integrală a transportului acestora şi inclusiv posibilitatea condiţionării acordării licenţelor transportatorilor de realizare a transportului gratuit pentru elevii navetişti. Vom propune o ordonanţă de urgenţă pentru a corecta această gravă deficienţă, care practic duce la nerespectarea unui articol constituţional pentru elevi şi anume educaţie gratuită".

Potrivit OUG nr. 51/2019 aprobată de fosta guvernare Dăncilă, transportul rutier judeţean de persoane este eliminat din sfera serviciilor publice, astfel încât preşedinţii consiliilor judeţene şi edilii locali nu mai sunt obligaţi să asigure mijloacele de transport în comun pentru cetăţenii din mediul rural şi nici să deconteze sau subvenţioneze transportul elevilor, al pensionarilor şi persoanelor cu dizabilităţi.

Prin proiectul de act normativ pentru care guvernul Orban şi-a angajat răspunderea s-a propus abrogarea prevederilor din OUG nr. 51/2019, astfel încât transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate la nivel judeţean să intre în sfera serviciilor publice.

• CNAS va deconta serviciile medicale din sistemul privat

Guvernul a mai adoptat, ieri, o ordonanţă de urgenţă prin care sunt liberalizate programele de sănătate care sunt finanţate de Ministerul Sănătăţii şi CNAS. Prin această ordonanţă se extind programele de sănătate şi în sis­temul medical privat, practic fiind permisă decontarea serviciilor medicale către CNAS.

Introducerea ordonanţei de urgenţă pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern a fost propusă de secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru.

Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă care modifică legea sănătăţii şi alte acte normative, serviciile medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se vor derula "în mod unitar atât prin furnizori publici, cât şi prin furnizori privaţi, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale".

Prin programele naţionale de sănătate, pacienţii cu boli cronice beneficiază de tratament gratuit. Este vorba de boli cardiovasculare, oncologice, diabet zaharat, insuficienţă hepatică, boli rare şi alte afecţiuni.

Prin adoptarea acestei ordonanţe, Executivul riscă să se confrunte cu o nouă moţiune de cenzură, în cazul în care astăzi moţiunea depusă de PSD nu va întruni voturile necesare pentru demiterea guvernului. Victor Ponta, preşedintele Pro România, a anunţat recent că măsura liberalizării programelor de sănătate va determina parlamentarii formaţiunii sale politice să iniţieze demersurile pentru depunerea unei noi moţiuni de cenzură în actuala sesiune parlamentară.