Papa Francisc nu îl va primi pe liderul spiritual tibetan Dalai Lama, aşteptat într-o vizită de trei zile la Roma, începând de mâine, la un summit al laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace, a declarat astăzi un reprezentant al Vaticanului, citat de AFP.
"Papa Francisc are, evident, mult respect faţă de Dalai Lama, însă nu va primi niciun laureat al Premiilor Nobel pentru Pace. El va adresa un mesaj video participanţilor (la summit - n.r.)", a afirmat Ciro Debenettini (adjunct al purtătorului de cuvânt de la Vatican), fără să ofere alte explicaţii.
Surse diplomatice au declarat pentru AFP că eforturile apropierii Sfântului Scaun de China, susceptibilitatea dusă la extrem a Beijingului pe această temă, precum şi riscul unor măsuri de retorsiune împotriva libertăţilor catolicilor din China stau la baza deciziei Vaticanului.
Papa acordă o importanţă ridicată dialogului interreligios, relaţia cu buddhismul urmând să fie una dintre temele viitoarei sale vizite în Sri Lanka, între 12 şi 14 ianuarie, mai notează AFP, amintind că ultima întâlnire a unui papă cu Dalai Lama a fost audienţa privată acordată de către Papa Benedict al XVI-lea, în octombrie 2006.
Laureat al Premiului Nobel pentru Pace acum 25 de ani, Dalai Lama (exilat în India) este evitat de tot mai multe cancelarii din lume, care vor să menajeze China.
Vaticanul încearcă să obţină stabilirea unor relaţii "complete" cu China şi solicită ca autorităţile de la Beijing să acorde, la rândul lor, o libertate reală de cult în ţară (în special restrânsei minorităţi catolice) şi să permită Sfântului Scaun să desemneze episcopii din această ţară. China comunistă a rupt legăturile cu Sfântul Scaun, încă din vremea lui Mao Zedong, în 1951. Totuşi, relaţiile s-au ameliorat de la finele Revoluţiei Culturale chineze (1966-1976 - o perioadă de puternice persecuţii împotriva creştinilor chinezi). Unii experţi citaţi de AFP susţin că în China trăiesc aproximativ 12 milioane catolici, dintre care cei mai mulţi s-au grupat în congregaţii obediente faţă de Asociaţia Patriotică a Catolicilor chinezi (aflată sub controlul Beijingului), iar alţii fac parte din biserici denumite "clandestine", loiale Vaticanului.
China susţine că a renunţa la consacrarea episcopilor ar însemna să îşi submineze public suveranitatea politică. Mai mult: autorităţile chineze se tem de influenţa unor idei importate din Occident de către catolici şi protestanţi.
În ultimele luni, mişcarea democratică şi anti-Beijing de la Hong Kong a fost puternic susţinută de catolici locali, cardinalii lor şi episcopi numiţi de Roma, în condiţiile în care statutul insulei Hong Kong permite o importantă libertate religioasă.