SUPLIMENT ECO-ECONOMIE "Băncile sunt printre cei mai consecvenţi adepţi ai schimbării de paradigmă către sustenabilitate"

Reporter: Care este rolul sectorului financiar în atingerea obiectivelor Acordului de la Paris privind limitarea încălzirii globale?

Elena Iacob: Sistemul financiar acţionează ca o pârghie de transmisiune în atingerea obiectivelor de mediu fixate prin acordurile internaţionale. De la politici şi reguli la implementare, intermediarii financiari joacă un rol esenţial în sprijinirea atingerii obiectivelor de sustenabilitate, atât prin contribuţia financiară orientată către proiectele încadrate în categoria celor durabile, cât şi prin consilierea şi creşterea conştientizării importanţei adoptării regulilor de sustenabilitate.

Băncile sunt un partener credibil şi interesat în susţinerea obiectivelor de politică de mediu, socială şi guvernanţă, fiind bine poziţionate la intersecţia dintre reglementatori, instituţii financiare internaţionale cu atribuţii de susţinere a unor politici publice şi mediul de afaceri şi comunităţile sociale.

Finanţarea sustenabilă implică luarea în considerare a aspectelor de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) atunci când se iau decizii de creditare, ceea ce conduce la mai multe investiţii pe termen lung în activităţi şi proiecte economice durabile.

Reporter: Care este amploarea proiectelor verzi în portofoliile băncilor şi care este destinaţia finanţărilor?

Elena Iacob: Băncile sunt în prima linie a iniţiativelor. Menţionez aici dezvoltarea de produse verzi atât în zona de finanţări corporate, cum sunt finanţările proiectelor de energie regenerabilă, eficienţă energetică, economie circulară, dar şi utilizarea standardelor şi bunelor practici internaţionale în scopul finanţărilor sustenabile - inclusiv clauzele elaborate în cadrul LMA (Loan Market Association) şi promovarea de produse de investiţii bazate pe certificări de tipul MSCI, S&P, Sustainalytics, Ecovadis.

În domeniul de retail sunt vizibile programe de credite ipotecare verzi pentru imobile cu clasă energetică superioară, pentru achiziţii de panouri fotovoltaice sau diverse alte obiective sustenabile.

• "Majoritatea băncilor au integrat în analiza de creditare informaţiile colectate de la companii pe teme de mediu, sociale şi de guvernanţă corporativă"

Reporter: Cum s-a adaptat sistemul bancar din România la finanţarea durabilă şi ce înseamnă pentru acesta, în 2023, o asemenea orientare?

Elena Iacob: Majoritatea băncilor, dacă nu chiar toate, au integrat deja în analiza de creditare informaţiile colectate de la companii pe teme de mediu, sociale şi de guvernanţă corporativă şi acordă o pondere din ce în ce mai mare criteriilor ESG în acordarea finanţărilor. Taxonomia, un termen oarecum criptic la început, a devenit un instrument obligatoriu pentru bănci în alegerea activităţilor economice durabile din punctul de vedere al mediului, cu respectarea criteriilor sociale şi de guvernanţă.

Băncile au secţiuni dedicate politicilor şi principiilor ESG implementate la nivel de grup sau de companie şi dincolo de cerinţele de raportare stabilite de autorităţile bancare se poate considera că sunt printre primele organizaţii care au acceptat şi şi-au asumat astfel de principii în mod natural, firesc. De la implementarea regulilor în interiorul organizaţiei la lansarea de numeroase programe sau produse de creditare verzi, băncile sunt printre cei mai consecvenţi adepţi ai schimbării de paradigmă către sustenabilitate.

Reporter: Care consideraţi că este necesarul de finanţare pentru ca economia noastră să devină una durabilă? Care sunt segmentele cu cea mai mare nevoie de finanţare verde?

Elena Iacob: Necesarul de finanţare este uriaş. Vorbim de schimbări la toate nivelurile şi de toate domeniile, de la cele legate de aspectele zilnice - performanţa energetică a clădirilor de locuit, iniţiative de reducere a poluării în mediul urban, managementul deşeurilor şi consumului, la cele din domeniile industriale sau din agricultură. Segmentele cu cea mai mare nevoie de finanţare verde sunt cele în care procesele sunt intensive în resurse - energie, materii prime - pentru care înlocuirea tehnologiilor, reciclarea sau reducerea emisiilor poluante pot face cea mai mare diferenţă.

Reporter: Care sunt provocările companiilor ce aleg implementarea principiilor ESG?

Elena Iacob: Nu există un model predeterminat, un traseu aplicabil pentru orice companie în atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Pentru fiecare tip de companie, sector de activitate sau industrie, obiectivele pe fiecare dintre componentele ESG - mediu/social/guvernanţă - trebuie adaptate, fiind necesare analize de impact, evaluări şi decizii specifice în considerarea impactului pozitiv sau negativ. De exemplu, ce procese afectează pe lanţ factori de mediu (poluare, apă, energie şi alte resurse), cum se poate diminua impactul negativ şi ce acţiuni ar putea îmbunăţi situaţia (colectare selectivă şi reciclare, diminuarea consumurilor, eliminarea din utilizare a materialelor poluante şi înlocuirea cu unele degradabile etc.). În operaţiunile companiei, aspectele sociale şi de transparenţă trebuie gestionate şi implementate prin proceduri care să ridice performanţa sa din perspectiva ESG, ca o condiţie sine qua non a atingerii modelului durabil de dezvoltare. Legislaţia este din ce în ce mai complexă şi uneori insuficient de clară, susceptibilă de interpretări diferite. Regulile impuse sunt de multe ori multidisciplinare şi necesită expertiză din diverse arii sau funcţii pentru corecta implementare. Confruntate cu un val de cerinţe, companiile au nevoie de sprijinul oferit de consultanţi inclusiv avocaţi pentru o tranziţie lină către modelul durabil.

• "Ţintele de mediu la nivel mondial sunt din ce în ce mai precise şi mai ambiţioase"

Reporter: Ce presupune atingerea sustenabilităţii la nivel macroeconomic?

Elena Iacob: Ţintele de mediu la nivel mondial sunt din ce în ce mai precise şi mai ambiţioase. Acordul COP15 din decembrie 2022 a dat o dimensiune nemaiîntâlnită, revoluţionară, ţintelor de biodiversitate, privind refacerea ecosistemelor degradate la nivel global (pe uscat şi pe mare), conservarea ariilor terestre, a apelor interioare, zonelor de coastă şi maritime, prevenirea dispariţiei speciilor, gestionarea responsabilă a proceselor în agricultură, pescuit, domeniul forestier şi altele. Acordul creează premisele creşterii în mod semnificativ a finanţării pentru biodiversitate din toate sursele - naţionale, internaţionale, publice şi private - şi se anticipează că va mobiliza cel puţin 200 de miliarde de dolari pe an până în 2030.

La nivel european, Comisia Europeană susţine în continuare o ţintă de 45% din energia UE din surse regenerabile până în 2030. Deşi există state care sprijină temporizarea, nu există însă îndoieli asupra scopului de utilizare în grad din ce în ce mai mare a energiei din surse verzi.

Este dificil de estimat când se va atinge şi cum va arăta modelul macroeconomic considerat pe deplin sustenabil. Este însă sigur că aceasta implică eforturi susţinute de adoptare a principiilor şi adaptare permanentă la obiectivele mişcătoare.

Reporter: Anul acesta, negociatorii Consiliului şi ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind obligaţiunile verzi europene. Ce ne puteţi spune despre acest tip de finanţare a creşterii economice durabile?

Elena Iacob: ESG a devenit o componentă esenţială atunci când ne referim la proiectele de finanţare, fiind considerată un pilon al dezvoltării şi stabilităţii unei companii. Pe măsură ce necesitatea respectării principiilor ESG a fost recunoscută ca o condiţie pentru accesul la investiţii din partea acţionarilor sau la finanţare în general, factor de sine stătător de performanţă a companiei, s-a creat un stimulent pentru greenwashing sau prezentarea înşelătoare, dezinformarea cu privire la aspectele de mediu în legătură cu produsele. Mai mult, cerinţele de raportare au fost în mod tradiţional centrate pe datele financiare şi lipsesc informaţii istorice credibile cu privire la performanţa companiilor în materie de criterii ESG.

Iniţiativa legislativă privind obligaţiunile verzi a pornit din necesitatea de a le asigura investitorilor mecanisme şi criterii standardizate şi credibile prin care să evalueze potenţialii emitenţi de obligaţiunile care urmăresc obiective durabile din punctul de vedere al mediului, aşa numitele obligaţiuni verzi. Sunt stabilite reguli şi obligaţii de înregistrare pentru entităţile care acţionează ca examinatori externi pentru emisiunile de obligaţiuni verzi, utilizarea taxonomiei pentru uniformitate în încadrarea proiectelor considerate eligibile pentru finanţarea prin astfel de obligaţiuni şi standard de raportare şi transparenţă faţă de investitori.

Reporter: Care este angajamentul ZRVP faţă de iniţiativele ESG?

Elena Iacob: Unul clar şi bine definit, asumat la nivelul întregii firme. Firmele de avocatură nu pot rămâne în afara tranziţiei către un model sustenabil de activitate, aş spune chiar că suntem în zona de avangardă în acest parcurs, în virtutea rolului de consultant în implementarea cerinţelor de reglementare şi de sfătuitor în interpretarea legislaţiei în continuă evoluţie. De ceva ani avem în derulare iniţiative privind reducerea amprentei de carbon, între altele prin reducerea utilizării de plastic, hârtie şi alte consumabile, extinderea acţiunilor de reciclare şi încorporarea produselor reciclate în activitate, consum responsabil de energie şi apă, selectarea de furnizori care aplică măsuri de sustenabilitate.

De asemenea, suntem preocupaţi de diversitate şi incluziune, echipa noastră de avocaţi are o structură de gen echilibrată, femeile fiind bine reprezentate în conducerea firmei (aproximativ jumătate din numărul de parteneri). Suntem permanent evaluaţi de directoarele juridice de specialitate inclusiv pe criterii de această natură, dar angajamentul nostru în această arie a început mult mai timpuriu, fiind dintotdeauna preocupaţi de menţinerea unei culturi interne care respectă şi susţine toleranţa, nediscriminarea şi sprijinul reciproc drept bază pentru performanţă.

Reporter: Vă mulţumesc!