SUPLIMENT ECO-ECONOMIE "Când companiile vor fi responsabile, nivelul de trai al românilor se va îmbunătăţi considerabil"

Reporter: Cum a luat naştere Ambasada Sustenabilităţii şi cum promovaţi aspectele ce ţin de o economie durabilă?

Dragoş Tuţă: Ideea proiectului a apărut în echipa agenţiei de consultanţă The CSR Agency încă de la începutul anului 2016 din dorinţa de a ajuta companiile să înţeleagă că ne aflăm într-o perioadă de tranziţie la modelul economic sustenabil, acela în care companiile, prin parteneriate, pot rezolva probleme sociale şi de mediu fără să sacrifice eficienţa economică. Credem cu tărie că atunci când companiile vor fi responsabile, nivelul de trai al românilor se va îmbunătăţi considerabil.

În toate iniţiativele noastre promovăm colaborarea ca instrument de învăţare şi dezvoltare încă din primul moment. Programul nostru Coaliţia România Sustenabilă reuneşte deja peste 140 de companii cu un număr de peste 75.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri impresionantă. Sunt liderii economiei româneşti care, în cadrul coaliţiei, au oportunitatea atât să le ofere angajaţilor lor un context de învăţare, cât mai ales să se aşeze la masă cu alte organizaţii mari din România şi cu alţi lideri, cu scopul de a identifica probleme şi oportunităţi pentru a formula soluţii. Coaliţia România Sustenabilă este partener oficial al Guvernului României în implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă (SNDDR) şi suntem în dialog continuu despre aceste oportunităţi şi probleme în care trebuie să ne implicăm împreună pentru a le rezolva.

Reporter:Ce înseamnă, în anul 2023, sustenabilitatea pentru o companie şi pentru o persoană fizică?

Dragoş Tuţă: Atunci când vorbim de sustenabilitate în mediul economic, domeniul în care Ambasada Sustenabilităţii activează, vorbim despre un stil de management responsabil şi sustenabil, în care este foarte important ca managerii să înţeleagă că pentru a conduce o organizaţie stabilă şi profitabilă pe termen lung, e nevoie să contribuie la rezolvarea problemelor de mediu şi a celor sociale şi să nu continue pe modelul economic în care urmăream să obţinem un profit cât mai mare, în mod cât mai rapid şi, din păcate, exploatând mediul şi societatea.

La nivel personal, alegerile pe care le facem pot avea un impact mai mic sau mai mare asupra mediului. Diferenţa poate fi făcută prin limitarea risipei, fie că e vorba de apă, energie sau produsele alimentare cumpărate zilnic. Fiecare produs are propria amprentă, determinată de cantitatea de emisii de CO2 generată pentru transport şi protecţie, precum şi de cantitatea de apă folosită. Dacă optăm pentru produse locale, de sezon, fără plastic sau ambalaje excesive, cu durabilitate mare, se va genera o cantitate din ce în ce mai puţină de deşeuri. Acestea sunt doar câteva exemple despre cum putem fi sustenabili în vieţile noastre de zi cu zi. Cu ocazia Zilei Sustenabilităţii în România, noi am dezvoltat o platformă pe care se regăsesc numeroase soluţii de limitare a încălzirii globale, care este cea mai arzătoare dimensiune a sustenabilităţii în zilele noastre. Soluţiile sunt adresate atât cetăţenilor, cât şi companiilor, organizaţiilor non-profit şi autorităţilor.

• "Eficientizarea consumului de resurse printr-un consum sustenabil şi reducerea impactului asupra mediului - principalele provocări ale ultimilor ani"

Reporter: Care consideraţi că este rolul unui consum sustenabil în contextul provocărilor ultimilor ani?

Dragoş Tuţă: Eficientizarea consumului de resurse printr-un consum sustenabil şi reducerea impactului asupra mediului au fost printre principalele provocări ale ultimilor ani. Consumul sustenabil presupune, printre altele, o conştientizare deplină a consumatorilor, posibilitatea şi capacitatea lor de a dispune şi evalua corect informaţiile despre impactul social şi de mediu al bunurilor şi serviciilor pe care le folosesc.

În contextul în care 5 din cele 9 limite planetare au fost depăşite, iar resursele de care dispunem sunt din ce în ce mai limitate, actualele modele de consum sustenabil sunt nu doar esenţiale pentru a împiedica epuizarea resurselor planetei, dar încă insuficiente pentru a garanta generaţiilor viitoare capacitatea de a-şi satisface propriile nevoi.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia viitoare a unei economii durabile?

Dragoş Tuţă: În contextul apariţiei de noi reglementări şi standarde de raportare, a războiului de la graniţă, a insecurităţii energetice şi concentrarea tot mai mare a investitorilor asupra performanţei sociale, de mediu şi de guvernare (ESG), există o presiune continuă asupra companiilor pentru realizarea de investiţii în proiecte strategice de sustenabilitate şi de a contribui, în consecinţă, la o economie verde, ce poate contribui la dezvoltarea durabilă a societăţii per ansamblu. Evoluţia continuă a acestor standarde şi reglementări poate aduce beneficii reale economiei, dacă şi eforturile companiilor şi autorităţilor sunt pe măsură în procesele de aplicare şi monitorizare.

Reporter: Cât de atenţi sunt partenerii dumneavoastră la îndeplinirea standardelor de sustenabilitate? Care este deschiderea acestora faţă de soluţiile sustenabile? Cât de pregătite sunt companiile de la noi din punct de vedere al politicilor sustenabile?

Dragoş Tuţă: Companiile care sunt alături de noi în cadrul Coaliţiei România Sustenabilă au început să facă schimbări. Şi nu din ultimii doi ani, de când vedem o accelerare europeană, ci chiar înainte să apară această accelerare. Alături de noi au venit liderii economiei româneşti. Din perspectiva moralităţii, cei care sunt preocupaţi să obţină un profit moral încă dinainte ca legea să-i oblige, încă dinainte de a vorbi des­pre impuneri din partea guvernelor sau ale Comisiei Europene, iar ceea ce am observat în anul 2022 şi până la această dată în 2023 e îmbucurător.

Reporter: Care sunt cele mai mari provocări pentru o companie ce implementeză principiile ESG?

Dragoş Tuţă: ESG a fost introdus iniţial în sectoarele financiare şi de management pentru a defalca factorii pe care companiile şi instituţiile financiare ar trebui să le ia în considerare atunci când iau decizii de investiţii şi de afaceri. ESG este menit să fie un instrument de management al riscului, la ce indicatori/metrici ar putea afecta randamentele financiare ale companiilor. ESG se concentrează pe riscurile financiare.

• "Credem în principiul «lead by example»"

Reporter: Ce presupune comportamentul unui cetăţean atent la mediu? Cât de cunoscut este conceptul de sustenabilitate în rândul populaţiei?

Dragoş Tuţă: Trăim într-o societate a consumului. Economia se bazează pe consum şi, din păcate, asta trebuie cumva să schimbăm. Comportamentul unui cetăţean atent la mediu ţine foarte mult şi de mediul în care îşi desfăşoară activităţile, precum şi de accesul pe care îl are la resursele de informare.

Noi credem în principiul "lead by example". Astfel, fiecare dintre noi poate fi ambasador pentru sustenabilitate şi mediu, în grupul/comunitatea din care face parte. Conform Green Report, un astfel de comportament în rândul Generaţiei Z presupune acţiuni precum mersul pe jos şi evitarea risipei de mâncare. Totodată, potrivit datelor studiului naţional Insights PulseZ, tinerii din România aleg să refolosească şi să recicleze ambalajele (55%), dar şi să colecteze selectiv gunoiul (30%), în timp ce 61% dintre ei sunt de părere că, în decizia de cumpărare, foarte mult contează ca un brand să fie sustenabil.

La nivel macro, fiecare dintre noi poate contribui prin a începe să fim mai atenţi la ce se întâmplă în zona de consum de energie şi resurse naturale, să consumăm responsabil apa, electricitatea, gazul - acasă ori la locul de muncă.

Reporter: Cât de educată este România faţă de alte ţări europene în privinţa reciclării?

Dragoş Tuţă: Sustenabilitatea şi educaţia pentru mediu sunt la început de drum în România. În ultima perioadă am observat mai multe demersuri şi iniţiative publice pentru a contribui la educarea cetăţenilor cu privire la sustenabilitate prin activităţi de reciclare selectivă, plantare/reîmpădurire, colectare a deşeurilor din natură şi multe altele. Implementarea acţiunilor de educare precum "Săptămâna Verde", de exemplu, aduce în discuţie metode interactive de educare a generaţiilor viitoare, demonstrând practic nu doar importanţa sustenabilităţii în viaţa fiecăruia dintre noi, dar şi a comportamentelor sustenabile pe termen lung.

Reporter: Consideraţi că economia circulară primeşte destulă atenţie din partea autorităţilor noastre? Dacă nu, cum consideraţi că ar trebui să fie implicarea acestora?

Dragoş Tuţă: Economia circulară este esenţială în discuţia privind economia verde per ansamblu. În România, aceasta se bucură de un parcurs ascendent. Oamenii sunt din ce în ce mai atenţi la comportamentele lor de consum, produsele ce survin din economia circulară devenind din ce în ce mai apreciate. Chiar şi aşa, acest tip de economie este încă insuficient apreciată şi promovată la nivel macro. Legislaţia în vigoare nu răspunde încă nevoilor unei economii circulare autentice, actorii economici fiind dezavantajaţi din acest punct de vedere.

Economia circulară contribuie activ la dezvoltarea durabilă şi sănătoasă a României prin implicarea unor actori economici şi sociali care în mod tradiţional ar fi marginalizaţi, în ciuda talentului şi valorii adăugate pe care o aduc prin munca lor. Conform unui studiu recent al Deloitte, economia circulară poate crea până la 300 de milioane de noi locuri de muncă până în 2030 la nivel global, contribuind totodată la ameliorarea decalajelor socio-economice. În contextul în care în România avem milioane de persoane aflate în situaţii de vulnerabilitate şi excluziune socio-economică (precum tinerii NEET, persoane cu dizabilităţi etc.), economia circulară poate oferi nu doar o soluţie în acest sens prin oferirea unor locuri de muncă stabile, dar şi un model sustenabil de business care contribuie activ la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Eficientizarea reglementărilor în spaţiul economic pentru înfiinţarea şi angajarea persoanelor în business-uri sustenabile, ori oferirea de linii de finanţare dedicate în acest sens pot fi soluţii reale pentru dezvoltarea sectorului economic verde.

Reporter: Ce parteneriate aveţi pentru promovarea sustenabilităţii?

Dragoş Tuţă: Derulăm din anul 2020 programul Coaliţia România Sustenabilă (CRS), o iniţiativă privată, apolitică, înfiinţată de Ambasada Sustenabilităţii în România, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, ca urmare a acţiunilor suport pentru implementarea şi monitorizarea SNDDR 2030. Coaliţia asigură o platformă de dialog şi colaborare pentru autorităţile publice cu mediul de afaceri, societatea civilă şi lideri de opine, precum membri şi specialişti din mediul diplomatic, academic, public sau presă, ca susţinători.

În calitate de partener de dialog al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (DDD), Coaliţia România Sustenabilă, atât prin secretariatul asi­gurat de către reprezentanţii Am­basadei Sustenabilităţii în România (ASR), cât şi prin membrii acesteia, s-au implicat într-un mod activ în procesele de elaborare, atât pentru Raportul Naţional Voluntar, cât şi pentru Codul Român al Sustenabilităţii.

În cadrul CRS sunt, în acest moment, peste 140 de organizaţii membre - companii per profit, non profit, instituţii academice şi voluntari.

Reporter: Vă mulţumesc!