SUPLIMENT ECO-ECONOMIE Mircea Fechet, ministrul Mediului: "Acum vorbim de reciclare, următoarea discuţie va fi despre reutilizare"

Viteza cu care creşte Sistemul de Garanţie- Returnare (SGR) este una extrem de mare, susţine Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, care este de părere că, după ce SGR va fi "pe picioarele lui 100%", următoarea discuţie foarte importantă va fi despre "reutilizarea ambalajelor". Domnia sa a declarat recent, într-o conferinţă organizată de CursDeGuvernare.ro: "Am inaugurat, lângă Bucureşti, la Otopeni, cel de-al patrulea centru de sortare şi de numărare, un centru extrem de modern, cu o capacitate de şase tone în fiecare oră şi care, dincolo de faptul că asigură infrastructura necesară pentru garanţie - returnare pentru zona de sud, înseamnă în acelaşi timp şi locuri de muncă. Peste 150 de oameni urmează să lucreze acolo şi, dacă o să adunăm angajaţii fiecărui centru de numărare şi de sortare şi dacă adunăm cei o mie de şoferi care astăzi lucrează pe cele o mie de camioane care transportă ambalaje din băuturi, şi dacă ne uităm la întreaga industrie orizontală care se dezvoltă în fiecare zi datorită SGR, putem spune nu doar că vom avea o Românie mai curată, ci şi o Românie mai prosperă din punct de vedere economic. Mai ales în contextul în care accesul la resurse naturale uneori e limitat. Din acest motiv, nu pot decât să mă bucur că sistemul garanţie - returnare funcţionează bine. Nu avem probleme, nu s-a blocat... E adevărat, spun uneori cetăţenii că aşteaptă mai mult la rând, mai sunt cozi uneori la centrele de colectare. Pe unii îi deranjează chestia asta, alţii profită şi mai socializează acolo, la coadă, însă toată România participă la acest sistem. Este un sistem care a schimbat viaţa fiecărui român şi suntem pe traiectoria pe care ne-am asumat-o".

Conform ministrului, la data de 7 mai, românii au returnat nouă milioa­ne de ambalaje, într-o singură zi. Mircea Fechet a subliniat: "Imaginaţi-vă cum arată nouă milioane de PET-uri aruncate pe marginea drumului, într-un lac, într-o pădure, într-un râu, sau chiar şi la groapa de gunoi, acolo unde ajungeau până acum. Astăzi, toate acele PET-uri, doze sau sticle, ajung în fabricile de reciclare din România, iar ăsta nu poate fi decât un lucru care să mă bucure extraordinar de tare".

Mircea Fechet a amintit şi de "reparare şi reutilizare", afirmând: "Am avut discuţii cu colegii din Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic de la Camera Deputaţilor, care au fost de acord cu un proiect de lege privind repararea şi reutilizarea echipamentelor electrice şi electronice. Sunt multe astfel de echipamente care ies din uz, sunt companii care le schimbă, bănci, societăţi comerciale şi, în loc să ajungă să fie tocate într-o fabrică de reciclare sau, cine ştie pe unde, ele pot să fie reparate şi pot să fie folosite mai departe, fie în şcoli, fie în grădiniţe, fie în alte instituţii sociale, şi cred că acesta este un mare câştig".

Vorbind despre reutilizarea ambalajelor, domnia sa a declarat: "O sticlă poate fi reutilizată de 50 până la 60 de ori. Asta înseamnă că în loc să producem o nouă sticlă, să o topim la 1.100 de grade, spre deosebire de 1.800 când nu folosim material reciclabil, dar totuşi... să consumăm atât de multă energie şi să facem o nouă sticlă, e suficient să spălăm ambalajul respectiv şi să-l refolosim. Acesta este următorul mare lucru pe care ar trebui să-l facem".

• Oana Özmen, deputat: "Pentru economia circulară, miza e să avem acces la tehnologii noi şi investiţii"

Pentru ca România să poată atinge obiectivele fixate în materie de economie circulară sunt importante trei lucruri: accesul la tehnologii noi, la investiţii şi o atenţie deosebită la implementarea proiectelor, este de părere Oana Özmen, secretar al Comisiei pentru Industrii şi servicii din Parlamentul României. Domnia sa a declarat în cadrul conferinţei mai sus menţionate: "Atunci când vorbim de economie circulară vorbim de materiale fiabile, care pot fi refolosite. În 2022, Comisia pentru industrii a prezentat un prim pachet de măsuri pentru a accelera tranziţia către economie circulară în cadrul Planului de acţiune pentru economie. Propunerile includ promovarea economiei durabile, încurajarea consumatorilor pentru tranziţie verde, revizuirea reglementărilor. La nivel global avem doar 7,2% produse care au ajuns în sfârşit la finalul ciclului de viaţă şi care pot fi reutilizate, Uniunea are o ţintă ambiţioasă de 11,7%. În Româ­nia însă, doar 1,3% este procentul produselor care se reîntorc în ciclul de utilizare. Dincolo de acest aspect, trebuie să înţelegem cât de important este să avem o campanie de conştientizare, cum reuşim ca acest proces de reutilizare a produselor, nu doar a celor din plastic, ci şi alte produse. E important să reparăm electro­casnicele, nu să cumpărăm alte produse, sau să rezolvăm problema resturilor care provin din materiale de construcţii - e o mare provocare".

În opinia sa, SGR este un sistem "îmbucurător pentru moment" pentru că, cel puţin la nivelul Capitalei, există o creştere a procentului de colectare. În plus, "dincolo de costul per PET, este important să vedem în ce măsură întregul sistem e funcţional".

Oana Özmen a mai spus: "Din discuţiile cu cetăţenii, cea mai mare problemă pare să fie timpul foarte lung pe care îl petrec atunci când vor să returneze aparatură electrocasnică, mobilier vechi, dacă au o problemă cu materiale de construcţii rezultate în urma renovării. Este foarte important să investim în tehnologii verzi, care să permită ca materialele să poată fi reutilizate, astfel încât ce rămâne în final să nu compromită mediul".

• Laszlo Borbely, consilier de stat: "În România nu sunt suficiente investiţii în economia circulară"

În România nu sunt suficiente investiţii în economia circulară, afirmă Laszlo Borbely, consilier de stat la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvern, subliniind că în prezent sunt purtate discuţii cu Ministerul de Finanţe în legătură cu etichetarea ecologică a finanţărilor.

Domnia sa a precizat la evenimentul organizat de CursDeGuvernare.ro: "Trebuie să vină cât mai mulţi investitori, care să-şi dea seama că România a luat în serios schimbarea de mentalitate. Economia circulară înseamnă şi un business bun, pentru acele companii care şi-au dat seama. Am avut o primă întâlnire cu Banca de Investiţii Europeană, Banca Mondială, BERD. Au venit cu toţii să dis­cute în ce stadii ne aflăm. Au fost mulţumiţi de structura de guvernanţă şi au spus: «pentru sistemul bancar european, România este o zonă interesantă». Partea privată trebuie să ştie că merită să investeşti, să vină cu expertiză, pentru că acum avem negociere cu OECD, avem PNRR, avem bani. Cred că este o perioadă extraordinar de importantă pentru România, ca să facem mai mult pe această zonă".

• Constantin Damov, CERC: "Trebuie să evităm eco-dumpingul"

Concurenţa neloială din China şi din alte state, care apare pe piaţa economiei circulare, este un motiv de îngrijorare pentru Constantin Damov, preşedintele Coaliţiei pentru Economie Circulară - CERC, care a declarat la evenimentul menţionat: "Recomandările noastre la Bruxelles şi pe care le transmitem şi reprezentanţilor Guvernului României sunt că pe această piaţă pot intra toţi cei care respectă aceleaşi standarde. Şi dacă nu, ne vom proteja într-un anume fel - nu spun de taxe vamale, ci pur şi simplu, dacă la o petrecere trebuie să venim îmbrăcaţi frumos, cu costum, cu papion, cu pantofii făcuţi, nu pot să vină şi alţii cu cizme înnoroiate, care să intre la distracţie, pentru că sunt mai ieftini. Trebuie să evităm eco-dumpingul şi trebuie să avem o piaţă în care accesul să aibă acelaşi nivel de ambiţie".

Pentru Constantin Damov, SGR este cel mai mare proiect "de echipă naţional", de succes, iar cozile formate la aparate arată că "lumea îşi doreşte să fie acolo".

• Gemma WEBB, RetuRO SGR: "Vom egala capacitatea de prelucrare cu cea de punere în piaţă"

Preşedintele RetuRO SGR, Gemma Webb, a declarat că, până acum, sunt 1,5 miliarde de ambalaje puse în piaţă, iar previziunea pentru întreg anul curent, în România, este de este de şapte miliarde de ambalaje - sticlă, plastic şi aluminiu. Domnia sa a precizat: "Astăzi avem capacitatea de a prelucra trei miliarde anual, deci jumătate, dar în curând vom egala capacitatea de prelucrare cu cea de punere în piaţă". Gemma Webb a mai spus: "Imaginea de succes este să facem din reciclare o componentă a vieţii fiecăruia din România, să atingem ţinta europeană pentru reciclare şi să avem o Românie mai curată şi mai verde. Aceasta e imaginea succesului. Dificultăţi, sigur, avem. Vorbim de una dintre cele mai complexe iniţiative care se implementează în România în domeniul economiei circulare şi al reciclării. Discutăm de implicarea tuturor cetăţenilor români, a 80.000 de comercianţi, 4.000 de producători şi importatori şi de autorităţi care au trebuit să colaboreze pentru a pune în funcţiune acest sistem. Trebuie precizat că sis­temul SGR din România este al doilea cel mai mare, după cel din Germania şi, foarte important, este cel mai mare sistem deplin integrat de garanţie returnare din lume. Trebuie să ţinem cont de aceste realităţi. Ca să facem funcţional acest sistem, să obţinem schimbarea de mentalitate, a trebuit mai întâi să construim infrastructura. Ca să implicăm consumatorii a trebuit să asigurăm un acces facil al acestora la sistem. Ce am construit noi, RetuRO, a fost această infrastructură, care implică folosirea celor mai noi tehnologii şi amplasarea în toată ţara a facilităţilor moderne de numărat şi de sortat. Avem în acest moment patru astfel de centre, iar capacitatea de procesare este de 3 miliarde de recipiente. În urmă­toarele luni vom mai deschide alte trei centre".

Concluzionând, oficialul RetuRO a declarat că SGR funcţionează, chiar dacă apar şi vor continua să apară probleme, probabil, în următoarele şase luni. "E ceva normal. Toate celelalte pieţe au experimentat aceleaşi probleme", a spus Gemma Webb, subliniind: "Peste tot este la fel, începi ceva de la zero şi înveţi pe parcurs ce e de făcut. Ce a fost fantastic aici, în România, a fost cooperarea tuturor - producători, retaileri, HoReCa, autorităţi, toţi au cooperat pentru a rezolva problemele".

• Alin Vişan, ARAM: "Va trebui să sprijinim sistemele de colectare/reciclare a majorităţii ambalajelor"

Alin Vişan, preşedintele Asociaţiei Române pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM), a adus în atenţie, la conferinţa mai sus amintită, problema ambalajelor care nu au cum să intre în SGR, subliniind: "Să nu pierdem din vedere esenţa: în continuare va trebui să fim foarte atenţi şi să sprijinim sistemele predominante de colectare/reciclare a majorităţii ambalajelor care de fapt nu au cum să intre în SGR.

SGR, în toate ţările în care funcţionează, este dedicat ambalajelor de băuturi. E foarte bine că e aşa pentru că pot fi colectate uşor, rapid, facil şi eficient. Dar restul ambalajelor - vorbim de 75% din ambalajele puse în piaţă - vor trebui să fie în continuare colectate şi reciclate prin sis­temele în funcţiune".

• Geanin Şerban, OIREP Ambalaje: "Simţim lipsa de abordare unitară a celor care autorizează"

Geanin Şerban, preşedintele Asociaţiei OIREP Ambalaje reclamă "lipsa de abordare unitară a celor care autorizează", afirmând: "Avem surpriza ca pentru aceeaşi activitate interpretările să fie diferite la nivel de judeţ şi, din nefericire, nu există informaţii minime obligatorii în aces­te autorizaţii, astfel încât fiecare dintre noi să ştim că, în colaborarea cu un anumit partener, el poate şi a fost verificat că are capabilitatea de a gestiona o anumită cantitate, în anumite condiţii, în funcţie de locaţia în care îşi desfăşoară activitatea, res­pectiv echipamentele cu care este dotat. Am făcut de fiecare dată demersuri, în discuţiile noastre cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, tocmai pentru a ajunge într-un timp cât mai scurt la aceste informaţii de care avem nevoie, la care să facem referire atunci când raportăm anumite cantităţi gestionate prin partenerii noştri şi, mai ales, interpretarea cu privire la procesul de reciclare în anumite domenii să fie unitar abordată la nivel naţional".

• Valentin Negoiţă, ECOTIC: "Capacitatea de reciclare din România depăşeşte cu mult volumul de deşeuri colectat"

Capacitatea de reciclare din Româ­nia depăşeşte cu mult volumul de deşeuri colectat actualmente, susţine Valentin Negoiţă, preşedintele asociaţiei ECOTIC, care a menţionat: "Cantităţile de materii prime valorificate în urma reciclării se cifrează la circa 189.000 de tone de fier, 55.000 de tone plastic, 11.000 tone de aluminiu şi 7.100 de tone de circuite integrate. ECOTIC este implicat în mod activ, din anii 2009 - 2010, în activitatea de recondiţionare şi reutilizare a deşeurilor, împreună cu partenerii noştri de la Ateliere fără Frontiere, organizaţie specializată în domeniul recondiţionării echipamentelor. Colaborarea noastră cu Asociaţia Ateliere fără Frontiere a contribuit la recondiţionarea a peste 45.000 de unităţi echipamente electronice, printre care desktopuri, laptopuri, printere, display-uri şi tablete, care au fost ulterior donate unor şcoli din mediul rural şi unor comunităţi defavorizate. Inclusiv ONG-uri de pe teritoriul României".

În opinia sa, pentru a stimula tranziţia la economia circulară sunt necesare o serie de măsuri, reglementări, care privesc în primul rând inovarea şi cercetarea în domeniul economiei circulare, dezvoltarea unei reţele naţionale de ateliere de reparaţii şi recondiţionări (care face parte din strategia României), dezvoltarea infrastructurii de colectare la nivel naţional, reducerea fluxurilor paralele de deşeuri şi reducerea exportului de fier vechi, care, în cazul României, reprezintă peste o treime din volumul de deşeuri generat anual.