SUPLIMENT ECO-ECONOMIE "Sustenabilitatea nu este doar despre mediul înconjurător, ci şi despre echitatea socială şi dezvoltarea justă"

Reporter: Cum percepeţi dumnea­voastră, în calitate de reprezentant al Enel, conceptul de sustenabilitate?

Alessio Menegazzo: Sustenabilitate înseamnă în primul rând a înţelege că satisfacerea propriilor nevoi nu trebuie să compromită capacitatea generaţiilor viitoare sau altor comunităţii de a-şi îndeplini propriile nevoi. Ca atare, sustenabilitatea nu este doar despre mediul înconjurător, ci şi despre preocupări pentru echitatea socială şi dezvoltarea justă. Altfel spus, este cheia pentru organizaţiile, publice si private, care vor să rămână competitive. Pentru Enel obiectivul cel mai ambiţios este cel de a contribui la scăderea emisiilor globale de dioxid de carbon prin soluţii digitale împreună cu investiţii în energie din surse regenerabile. Într-un timp destul de scurt am înţeles că obiectivele de sustenabilitate reprezintă baza strategiei de business, adăugate dimensiunilor economico-financiare tradiţionale.

Concret, definim un plan de sustenabilitate care este defalcat în obiective specifice pe o perioadă de trei ani. În fiecare an, aceste ţinte sunt actualizate şi noi ţinte sunt stabilite printr-un unui proces continuu de aliniere, prin care ne asigurăm că orientările strategice sunt în concordanţă cu rezultatele obţinute. Ca atare, sustenabilitatea poate fi integrată în continuare de-a lungul întregului lanţ valoric cu un impact măsurabil pentru întreaga comunitate.

Reporter: Enel este unul dintre cei mai importanţi actori de pe piaţa de dis­tribuţie şi furnizare a energiei electrice, cu investiţii puternice în ultima perioadă în ceea ce priveşte infrastructura pentru mobilitate electrică şi sisteme fotovoltaice. Care sunt pilonii principali ai strategiei Enel în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi care sunt mijloacele de atingere a obiectivelor de sustenabilitate ale companiei?

Alessio Menegazzo: Strategia de sustenabilitate dezvoltată în ultimii ani de către Grupul Enel s-a bazat pe faptul că acţiunile noastre vor avea impact asupra ecosistemului din care facem parte şi că, pentru a obţine o dezvoltare durabilă pe termen lung, trebuie să luăm în considerare mediul, clima, economia şi societatea ca părţi inseparabile ale aceluiaşi întreg.

Aceasta are rolul de a contribui la dezvoltarea unei societăţi mai echitabile şi mai incluzive pe întregul lanţ valoric, protejând mediul în care trăim şi creând oportunităţi de viitor, atât pentru companie, cât şi pentru părţile interesate, deopotrivă, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Tranziţia energetică este obiectivul fundamental al strategiei, acesta urmând a fi realizat prin transformarea capacităţilor de generare a energiei electrice, prin accelerarea electrificării, a producţiei de energie din surse regenerabile, prin dezvoltarea unor platforme şi digitalizarea activităţii.

Astfel, pentru transformarea modelului de business într-unul sustenabil, ne propunem dezvoltarea unui lanţ de aprovizionare sustenabil, transformarea activităţilor, astfel încât acestea să fie cât mai prietenoase cu mediul înconjurător. În egală măsură, ne concentrăm asupra asigurării siguranţei şi sănătăţii angajaţilor, unei bune guvernări corporative, precum şi implicării comunităţilor, toate acestea printr-un model care îşi doreşte să creeze valoare în comun.

Reporter: Consideraţi că proiectele de sustenabilitate afectează profitabilitatea companiilor?

Alessio Menegazzo: Considerăm că această responsabilitate a sustenabilităţii reprezintă o mare oportunitate de a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Nu mai vorbim doar despre un model de afaceri în care ne axăm pe profit şi pe ceea ce facem, ci cum interacţionăm cu părţile implicate şi ce tip de discuţie putem purta, fiind necesară o contribuţie mai mare din partea noastră. Trebuie să reuşim să pătrundem cât mai mult în interiorul comunităţilor formate din cetăţeni, nu doar din clienţi, care ne pot furniza o mulţime de informaţii esenţiale pentru a putea obţine rezultate şi mai bune.

Dialogul, interacţiunea, încrederea şi empatia sunt necesare pentru că aces­ta este momentul în care stabilim traiectoria afacerilor.

Reporter: În ultimii ani se pune din ce în ce mai mult accent pe direcţia către o economie verde. Cum se vede această schimbare în cadrul Enel?

Alessio Menegazzo: "Economia verde" este regula, nicidecum excepţia. Astăzi, economia se bazează pe principiile sustenabilităţii şi ale economiei circulare, iar tot ce nu este sus­tenabil ar trebui să reprezinte o excepţie.

Este adevărat că modelele economice sunt în continuă evoluţie ca urmare a tranziţiei energetice care se bazează pe dezvoltarea tehnologică şi o puternică digitalizare, iar aceste schimbări vin cu un preţ, însă este dificil să legăm aceste lucruri, chiar şi involuntar, de inflaţie.

Comisia Europeană încearcă să ţină cont de această evoluţie şi ne aşteptăm la multe reacţii şi diferite tipuri de dis­cursuri pro şi contra pe întreaga durată a procesului de tranziţie energetică.

Trebuie să ţinem cont, în primul rând, că discutăm despre un proces care se va finaliza între 10 şi 15 ani, nu mâine. În al doilea rând, există surse de finanţare, atât publice, cât şi private şi, în al treilea rând, să nu uităm că acest proces de schimbare include nevoile celor mai vulnerabile categorii de cetăţeni. Le permite consumatorilor să fie mai în control, să aibă un rol activ în lanţul energetic - de exemplu, în calitate de prosumatori -, să se bucure de beneficii care vin din digitalizare şi din producţia de energie regenerabilă, cu impact atât asupra bugetului familiei, cât şi asupra calităţii vieţii de zi cu zi.

Dacă vorbim despre energie, des­pre un viitor în care generaţiile următoare îşi vor produce o bună parte de energia electrică curată, mai ieftină şi mai eficientă, foarte aproape de locul de consum, cu o îmbunătăţire substanţială a calităţii vieţii, e o viziune care credem cu tărie că merită sprijinită. Hai să ne întrebăm cine e împotriva atunci şi de ce e împotriva unei schimbări. Azi, marea majoritate a argumentelor contra sunt pur şi simplu propagandă.

Reporter: Consideraţi că aceste criterii ESG (Environment, Social and Governance) reprezintă o ţintă propriu-zisă pentru companii sau un pas intermediar în tranziţia la sustenabilitate a unui mediu de business?

Alessio Menegazzo: Atunci când vorbim despre capitalism, urmărim câteva modele.

Primul ar fi "capitalismul acţionariatului" care a fost dominant în majoritatea multinaţionalelor, conform căruia obiectivul principal al unei companii trebuie să fie maximizarea profitului sau care se bazează pe principii conform cărora piaţa rezolvă totul.

Al doilea model este "capitalismul de stat" care încredinţează guvernelor sarcina de a defini direcţia economiei.

Primul model este considerat depăşit, fiind foarte des speculativ şi lipsit de empatie şi fără viziune strategică pe termen lung, iar al doilea este un model autocratic care este folosit cu precădere în regimuri ale căror principii sunt departe de tema sustenabilităţii şi a drepturilor omului.

Ca o paranteză, cu părere de rău, observăm că al doilea model este din ce în ce mai vehiculat şi în spaţiul public din România, o viziune care ne-ar întoarce mulţi ani înapoi.

Considerăm că modelul către care vom fi nevoiţi să ne îndreptăm este unul care crează valoare pe termen lung, nu doar pentru acţionari, ci şi pentru clienţi, furnizori, angajaţi şi comunităţi. Acest lucru poate fi realizat doar adoptând un concept de tipul - capitalism pentru toate părţile interesate (stakeholders capitalism). Angajamentele unei firme şi valoarea creată de către aceasta trebuie să se canalizeze către toate părţile interesate - clienţi, angajaţi, parteneri, comunităţi, planetă şi societate - şi nu doar pentru acţionari. Reprezintă o abordare strategică care implică mai mult dialog, leadership şi viziune strategică pe termen lung, fiind singura cale pentru a dezvolta un model sustenabil.

Sigur, întotdeauna se pot găsi păreri sau argumente împotrivă şi, bineînteles, modele perfecte nu există, însă ele pot fi îmbunătăţite, cu siguranţă.

Referitor la sectorul de petrol şi gaze, este clar că primii care au înţeles că strategia bazată pe resurse finite - de exemplu combustibili fosili - are un impact negativ asupra mediului, e din ce în ce mai greu de finanţat, nu res­pectă nevoile comunităţilor şi nu este eficientă, sunt chiar firme din acest sector care investesc masiv în surse regenerabile şi au înţeles că există din ce în ce mai multe alternative. De altfel, dacă ne aruncăm o privire asupra pieţelor de capital relevante, ca cea din New York, observăm companii din sectorul oil&gas ce erau foarte prezente cu ceva vreme în urmă în indicii bursieri că astăzi sunt marginale, aproa­pe absente.

Inovarea este cheia pentru un progres sustenabil şi aspectul crucial pentru a sprijini şi a accelera tranziţia energetică, de aceea a pune bariere inovării s-a dovedit istoric a fi o greşeală şi este necesar să ne adaptăm acesteia.

Gazul, de exemplu, trebuie folosit cât se poate de inteligent, acolo unde poate aduce cea mai multă valoare, cum ar fi în procese chimice şi, pentru o perioadă, în procese industriale. Însă, utilizarea gazului pentru a produce energie, mai ales pentru încălzire, nu este nici eficient, nici responsabil şi ar fi bine să începem să întelegem acest lucru.

Trebuie să ne pregătim pentru schimbare, fie că ne place sau nu, iar toţi producătorii de centrale vor abandona gazul şi vor face investiţii în pompe de caldură.

Acelaşi efect îl vom vedea şi în cazul mobilităţii electrice. Investiţiile vor fi redirecţionate către alte zone, poate mai descentralizat şi mai granular în beneficiul majorităţii. Nu este asta o miză care merită?

Reporter: Consideraţi că legislaţia fiscală este una care îndeamnă companiile să digitalizeze procesele, să producă energie verde, să recicleze/colecteze şi să aducă în faţă produse şi servicii sustenabile?

Alessio Menegazzo: Legislaţia fis­cală sau stimularea financiară reprezintă un factor de accelerare în procesul de dezvoltare.

Am putea să facem o paralelă şi să ne amintim de tehnologia airbag. La început, se găsea doar pentru maşinile de lux, astăzi o regăsim la toate modelele de vehicule pentru că, în timp, tehnologia a devenit mai accesibilă din punct de vedere financiar ca urmare a evoluţiei economiei de scară.

Putem să ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă şi maşinile ieftine ar fi avut o stimulare financiară pentru utilizarea tehnologiei airbag. Ne dăm cu toţii seama că efectul ar fi fost unul pozitiv pentru toată lumea: mai puţine accidente mortale, mai puţine cheltuieli pentru sănătate şi multe alte beneficii. Ar trebui să fie o lecţie învăţată pentru toţi şi să înţelegem că tehnologia şi inovarea trebuie să devină accesibile pentru cei mai mulţi dintre noi. În acelaşi timp, este deopotrivă economic şi sustenabil.

Reporter: Care consideraţi că sunt beneficiile raportării de sustenabilitate?

Alessio Menegazzo: În ultimii ani, se vorbeşte foarte mult despre raportarea de sustenabilitate, mai ales de când a fost lansată directiva europeană pentru raportarea non-financiară. Raportarea pare să fi devenit un scop în sine, iar ideea că trebuie să raportezi ca să fii o companie sustenabilă pare a fi tot mai mult promovată. Însă acest trend de a face din raportare un scop este unul eronat, pentru că riscăm să trecem cu vederea aspecte esenţiale ce ţin de dezvoltarea unor afaceri cu adevărat responsabile.

Într-adevăr, raportarea de sustenabilitate este importantă şi aduce beneficii semnificative companiilor şi societăţii în general. De exemplu, raportarea ajută o companie să fie transparentă în relaţia cu stakeholderii prin comunicarea impactului, pozitiv sau negativ. Desigur, rolul raportării este şi acela de a ajuta companiile să conştientizeze impactul pe care îl au asupra mediului, economiei şi societăţii, dar şi rolul lor în societate şi în ceea ce priveşte combaterea efectelor schimbărilor climatice.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui să facă mai bine autorităţile locale în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor şi implementarea componentei de oraşe sustenabile/smart city?

Alessio Menegazzo: Un oraş sustenabil îşi recalibrează politicile de dezvoltare pentru a oferi prioritate locuinţelor eficiente energetic, îşi protejează mediul înconjurător, limitează extinderea urbană şi încurajează o combinaţie de locuinţe, servicii şi magazine, densitate şi micromobilitate. Într-un oraş durabil, locuitorii se bucură de o calitate decentă a vieţii şi nu transferă costurile şi problemele generaţiilor viitoare. Atunci când vorbim despre oraşe inteligente, ar trebui să avem în minte o strategie şi un plan de acţiune bazate pe dezvoltarea unor soluţii digitale inovatoare, construite pe principiile economiei circulare cu scopul de a reduce amprenta de carbon, astfel încât să răspundă provocărilor majore de mediu şi sociale de astăzi.

Rolul autorităţilor locale în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor şi implementarea componentei de oraşe sus­tenabile ar trebui să fie unul central în dezvoltarea infrastructurii necesare, dar şi a creşterii gradului de conştientizare în rândul opiniei publice şi promovarea beneficiilor reciclării.

Considerăm că autorităţile ar trebui să aibă o implicare strategică pentru construirea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor solide şi pentru dezvoltarea activităţilor care vor integra separarea, colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor.

Este, într-adevăr, nevoie de investiţii masive în digitalizare şi mobilitate electrică, mai ales pentru transportul public, acesta fiind o importantă componentă în procesul de decarbonare.

Reţeaua staţiilor de încărcare în ţară este în acest moment încă în curs de dezvoltare, existând câteva programe pentru promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic. Este însă nevoie de o accelerare a proiectelor şi o implicare şi responsabilitate mai mare din partea autorităţilor.

Reporter: Vă mulţumesc!