SUPLIMENT ECO-ECONOMIE "Ultimii ani au adus provocări imense mediului de afaceri"

Reporter: Din poziţia de lider în piaţa de carne de pui din România, cum evaluaţi impactul pe care îl are Transavia în economia locală şi în cea naţională?

Ioan Popa: Transavia este o afacere de familie, cu capital 100% româ­nesc, integrată vertical, de la bob la furculiţă, şi care, în cei 31 de ani de activitate, a demonstrat că este o afacere solidă, bazată pe cele mai bune practici şi pe cele mai stricte protocoale. Susţinem dezvoltarea locală prioritizând achiziţiile de la furnizori locali sau de la cei internaţionali care au sediu şi în România - aproximativ 90% dintre cei 1.800 de furnizori - şi suntem un angajator strategic cu peste 2.300 de locuri de muncă directe create. Totodată, prin taxele plătite ca urmare a profitului înregistrat în fiecare an, suntem unul dintre marii contributori la bugetul de stat.

Încă de la început, ne-am asumat angajamentul ferm de a contribui substanţial la o viaţă sănătoasă şi echilibrată pentru toţi consumatorii, oferindu-le produse naturale, de o calitate superioară, care asigură gustul şi valoa­rea nutriţională la cel mai înalt nivel, în timp ce mediul este protejat. Deţinem 30 ferme de pui în 8 judeţe din România, 4 ferme de producţie vegetală, o fabrică de nutreţuri combinate, 3 abatoare de ultimă generaţie, între care şi cel mai mare abator din ţară care procesează 12.000 de pui pe oră, o fabrică de procesare a cărnii şi peste 500 de autovehicule care asigură în fiecare zi transportul sigur al materiilor prime şi al produselor din carne de pui. Toate acestea ne ajută să producem în doar câteva zile ceea în 1991 produceam într-un an întreg, depăşind ştacheta ambiţioasă de 100.000 de tone anual, din care aproximativ 25% se exportă în mai multe state europene, pe continentul african, în zona Mării Mediterane şi a CSI (Comunitatea Statelor Independente - n.r.).

Reporter: Mulţi antreprenori spun, de exemplu, că aşteaptă de la stat o deducere de impozit, un factor motivator... Cum trece compania dumneavoastră prin actuala criză economică, o criză energetică şi inflaţionistă cu impact inclusiv pe partea de forţă de muncă?

Ioan Popa: Ultimii ani au adus provocări imense mediului de afaceri, fie că vorbim de efectele pandemiei, de explozia costurilor la energie, gaze, carburanţi şi input-uri, de problemele apărute pe lanţurile logistice globale, de lipsa forţei de muncă calificate sau de inflaţia galopantă alimentată de conflictul de la graniţa noastră. Mai mult, modificările de taxe şi impozite anunţate nu de mult de autorităţi vor fi o nouă lovitură pentru mediul de afaceri. Vom ajunge ca în zicală: cei cins­tiţi să fie săraci, pentru că toată povara suplimentară va fi tot pe umerii antreprenorilor care plătesc în mod corect taxele şi care vor plăti şi mai mult. Iar aici vorbim de acele aproape 1 din 4 afaceri, pentru că avem doar 27% colectare la bugetul de stat. Nu e nicio îndoială că ar fi mult mai eficient dacă statul ar face eforturi să colecteze de la încă 1-2 afaceri din cele 4 taxele şi impozitele, majorând colectarea, decât să plătim mai mult tot noi, cei care suntem corecţi. Ca fiecare companie, suntem şi noi preocupaţi de toţi aceşti factori cu impact major în mediul de afaceri. Dar noi, la Transavia, nu ne plângem şi nu stăm "cu mâna întinsă". Noi facem lucrurile aşa cum trebuie: căutăm mereu soluţii pentru a ne proteja profitabilitatea, păstrând calitatea şi siguranţa produselor noastre, în ciuda tuturor provocărilor. Analizăm oportunităţile care însoţesc provocările din piaţă şi le eficientizăm. Atuul nostru este fundaţia solidă a afacerii noastre şi a modelului nostru de business, integrat vertical, care ne permite să nu depindem de alţii.

Suntem printre foarte puţinele companii care nu au credite şi care îşi continuă investiţiile, la un nivel de peste 20 de milioane de euro în fiecare an. Prin tot ceea ce facem, urmărim să ne îndeplinim misiunea, respectiv să asigurăm consumatorilor noştri, fără întrerupere, carnea de pui cea mai sănătoasă, naturală şi cu cel mai ridicat grad de siguranţă alimentară de pe piaţă. De aceea, şi în vremurile bune şi în cele de criză, punem mereu accent pe respect, pe responsabilitate şi pe disciplină, care pentru noi sunt un mod de a fi, o obişnuinţă. Aşadar, chiar şi atunci când apar situaţii dificile, continuăm să facem lucrurile exact aşa cum trebuie, să oferim sprijin, să avem o bună colaborare şi să fim motivaţi pentru a pune pasiune în tot ceea ce facem. Doar aşa putem păstra şi întări încrederea consumatorilor noştri şi ne putem dezvolta sustenabil.

Reporter: În ultimii ani vedem că se pune din ce în ce mai mult accent pe această eco-economie. Cum se vede această schimbare în cadrul Transavia?

Ioan Popa: Tot ce facem trebuie să fie eficient, iar acest lucru înseamnă atât rentabilitate pentru afacere, cât şi grijă faţă de mediu şi oameni. Pentru a putea face profit, trebuie să întăreşti continuu încrederea consumatorilor prin produse de ce mai înaltă calitate şi siguranţă şi să tinzi către zero pierderi. Adică fiecare angajat să conştientizeze şi să acţioneze disciplinat pentru a evita orice fel de risipă, pe întreg lanţul de producţie. Totodată, profitul trebuie să fie sustenabil, adică să îl faci an de an, beneficiind de toate oportunităţile şi previzionând riscurile economice, sociale, tehnlogice sau de mediu. Preocuparea pe care o avem de ani buni de zile pentru a diminua cât de mult posibil impactul asupra mediului şi pentru a contribui la calitatea vieţii consumatorilor şi a comunităţilor este dovedită de faptul că suntem singura companie din sector care a publicat Rapoarte de Sustenabilitate, în acord cu standardele GRI. Am ridicat ştacheta sustenabilităţii pentru sectorul alimentar, fiind singura companie românească care şi-a asumat standardele necesare pentru a fi co-semnatară a Codului de Conduită al UE cu privire la Practicile Responsabile Comerciale şi de Marketing în Sectorul Alimentar. De asemenea, ne mândrim cu faptul că, încă din 2018, Transavia a implementat standardul Global G.A.P. de bune practici şi sustenabilitate în agricultură, realizând în acest mod o premieră în industria cărnii din România. Şi restul de certificări - ISO 22000, FSSC 22000, BRC Food v7, Halal - pe care le avem contribuie la încrederea pe care partenerii noştri ne-o arată. Toate aceste acţiuni concrete reafirmă eforturile şi acţiunile pe care le întreprindem pentru a creşte în mod sănătos şi sustenabil afacerea, având o puternică orientare către producţia durabilă, către grija faţă de mediu, de responsabilitatea socială şi faţă de angajaţi.

Reporter: Cum abordează Transavia, cel mai mare actor de pe piaţa de producţie de carne de pui din Româ­nia, sustenabilitatea?

Ioan Popa: Atunci când sunt întrebat "câţi oameni din companie lucrează în sustenabilitate?", răspund fără nicio ezitare: toţi! Preocuparea mea majoră, ca manager, dar şi a tuturor celor peste 2.300 de angajaţi, este să fim eficienţi. De aceea, facem toate lucrurile exact aşa cum trebuie. Suntem o companie integrată vertical, de la bob la furculiţă, care acţionează durabil în toate punctele lanţului de valoare. Prin Divizia Vegetală, cultivăm 10.000 de hectare, din care ne asigurăm cea mai mare parte din cerealele necesare hranei păsărilor, un lucru extrem de important, mai ales acum când preţurile la cereale au explodat. Suntem singurul producător din România care îşi produce, îşi creşte şi îşi procesează absolut toţi puii în propriile ferme şi unităţi de producţie, garantând astfel consumatorilor calitatea constantă şi siguranţa maximă a produselor noastre. Avem ferme de pui specializate: de reproducţie, de incubaţie şi de creştere. Grija noastră faţă de mediu, de la bob la furculiţă, înseamnă şi o gestionare eficientă a deşeurilor provenite din industrializare, pe care le procesăm în una din fabricile noastre, iar acest ciclu circular ne permite să le transformăm în produse cu valoare adăugată precum făinurile de carne, de pene sau de sânge, care toate sunt valorificate, fie pe piaţa internă, fie la export. Pe lângă aceasta, folosim toată cantitatea de gunoi de grajd pe care o producem în cele peste 500 de hale de creştere a puilor, la fertilizarea celor 10.000 de hectare de teren pe care le exploatăm. Iar aceasta înseamnă că pentru fertilizare folosim aproximativ 70% gunoi de grajd natural - un avantaj major atât pentru structura solului, cât şi pentru mediu. Desigur, când este necesar, aplicăm cu grijă tratamentele necesare pentru combaterea dăunătorilor sau a bolilor, dar folosim produse care nu afectează albinele. Anunţăm primăriile de care aparţin terenurile pentru a informa apicultorii din zonă şi avem colaborări directe cu apicultorii care campează cu stupii în apropierea lanurilor noastre de floarea soarelui în perioada înfloritului, favorizând polenizarea încrucişată, dar şi producţia lor de miere. Deci, ne-am gândit şi am acţionat pentru a nu aduce prejudicii mediului înconjurător şi pentru a crea un flux circular din care să valorificăm absolut tot ceea ce producem.

Reporter: Transavia are în derulare cel mai mare proiect de energie verde din industria alimentară. Care sunt coordonatele acestei investiţii masive făcute de compania dumneavoastră?

Ioan Popa: Transavia este o afacere de familie care a fost întotdeauna preocupată de controlarea costurilor de producţie, de creşterea eficienţei şi de eliminarea oricăror pierderi. Proiectele noastre au mereu un grad mare de rentabilitate şi au în vedere reducerea impactului asupra mediului. De exemplu, în ceea ce priveşte eficienţa energetică, avem preocupări la toate capitolele: absolut toate spaţiile noastre de producţie sunt eficientizate energetic, sunt bine construite, bine izolate, cu sisteme centrale de ventilaţie şi încălzire, cu iluminat economic, astfel încât să avem consumuri energetice cât mai reduse.

Condiţiile actuale din mediul de afaceri ne-au determinat să acţionăm investind masiv în energie verde. Ne-am propus ca până la finalul anului 2023 să încheiem acest capitol al implementării energiei verzi în companie şi să ne producem între 80% şi 100% energia din sursele noastre, asigurându-ne un grad de eficienţă sporit. În consecinţă, până la finele anului 2023 vom avea instalate aproximativ 30 de hectare de panouri fotovoltaice care vor putea să producă anual, alături de co-generare, circa 45.000 MWh de curent electric. Luând în calcul şi o marjă pentru o eventuală creştere a preţurilor la echipamente, am estimat costul acestui proiect la aproximativ 35 de milioane de euro, investiţie pe care o vom asigura din fonduri proprii. Avem toate premisele să ne atingem această ţintă, dacă nu vor fi probleme majore pe lanţurile de aprovizionare cu panourile sau cu piesele necesare acestui sistem.

Anul acesta vom investi circa 10-12 milioane de euro pentru a instala partea de panouri fotovoltaice planificată şi o parte din co-generarea de înaltă eficienţă energetică, astfel încât să ajungem la aproximativ 18.000 MWh producţie anuală de curent electric. În acest moment, suntem în lucru la 12 dintre unităţile noastre, urmând să implementăm proiectul la toate punctele de lucru, până la acoperirea completă a acestora. Prin această investiţie masivă în energie verde ne vom proteja de fluctuaţiile majore ale preţurilor la energie şi ne vom controla şi mai bine costurile. Efectul economic pozitiv asupra performanţelor companiei va fi dublat şi de o reducere semnificativă a emisiilor de carbon. Cele 22.000 de panouri fotovoltaice planificate pentru instalare în acest an vor ajuta la eliminarea anuală a peste 4 milioane de kilograme de CO2, echivalentul plantării a 187.000 de copaci. Altfel spus, doar aceste prime panouri înseamnă plantarea anuală a câte unei păduri de aproape 200 de hectare.

Reporter: Unde şi cum veţi instala cele 30 de hectare de panouri fotovoltaice pe care plănuiţi să le amplasaţi până la finalul anului 2023?

Ioan Popa: În cadrul proiectului, vom amplasa panouri fotovoltaice în toate punctele de lucru, asigurând energie pentru toate cele 542 de hale de creştere a păsărilor şi pentru celelalte clădiri destinate altor scopuri, precum zonele administrative sau cele de industrializare. La fiecare obiectiv de producţie din fiecare punct de lucru, exploatăm avantajul major pentru a produce energie verde cât mai eficient şi cu randament cât mai bun, fie că e vorba de panouri fotovoltaice, fie că e vorba de co-generare. De aceea, tratăm fiecare punct de lucru din perspectiva avantajelor pe care le au şi a capacităţii sistemului energetic naţional de a prelua energia generată de noi. Acolo unde poziţia halelor este favorabilă, în raport cu soarele, iar structura permite, fără niciun fel de investiţie suplimentară, vom amplasa aceste panouri fotovoltaice pe acoperişul clădirilor. Acolo unde structura acoperişurilor nu ne permite, vom amplasa panourile pe terenurile din incinte, astfel încât să maximizăm poziţia faţă de soare şi randamentul producţiei de energie.

Reporter: Prin această investiţie, aţi devenit prosumator. Cum funcţionează mecanismul prin care acoperiţi aproape în integralitate necesarul de energie pe care compania îl are?

Ioan Popa: În mod normal, noi avem consumul cel mai mare de energie electrică pe parcursul zilei, prin urmare, vom acţiona ca prosumeri. Modul nostru de lucru este de a produce în timpul zilei energia necesară funcţionării punctului de lucru, iar surplusul va fi introdus în sistemul naţional de distribuţie. Iar pentru necesarul pe care îl avem pe perioada nopţii, vom prelua înapoi din sistem, în urma unor contracte pe care le vom încheia cu furnizorii de energie electrică, astfel încât ambele părţi să fie mulţumite.

Reporter: Ce alte proiecte verzi aveţi în derulare?

Ioan Popa: În această etapă, am luat în calcul şi două obiective mari de co-generare de înaltă eficienţă energetică, unde procesul de producţie are flux continuu, de luni de la 5 dimineaţa până sâmbătă la 12 noaptea: respectiv unul dintre abatoarele noastre, unde avem şi o fabrică de prelucrare a deşeurilor animaliere, şi fabrica de nutreţuri combinate, în care producem furajele pentru păsări. În aceste două puncte de lucru se justifică proiectele de co-generare pentru că folosim abur în procesul de producţie. În consecinţă, vom "împuşca doi iepuri dintr-o lovitură": din gazul metan folosit în mod normal, vrem să producem şi energie electrică, iar prin schimbătoarele de căldură vrem să ne producem şi necesarul de abur utilizat în procesele de producţie. Aceste sisteme performante de co-generare au avantajul că produc continuu, ceea ce ne va ajuta, având o capacitate instalată de aceeaşi dimensiune cu cea a panourilor fotovoltaice, să producem de fapt mult mai multă energie electrică. Spre exemplu, instalând o capacitate de 1,6 MW de co-generare, putem produce 12.000 MWh anual, în timp ce, cu capacitatea instalată în panourile fotovoltaice planificate pentru 2022 putem produce 13.000 MWh.

Reporter: Cum arată planurile Transavia pentru viitor?

Ioan Popa: Avem o şansă de a modela ce vom face în următorii ani, ducând mai departe preocuparea noastră pentru a avea o afacere prosperă şi solidă, într-un mod sustenabil, pentru acum şi pentru generaţiile viitoare. Ca întotdeauna, planurile Transavia sunt ambiţioase. Făcând mereu lucrurile "aşa cum trebuie", vom continua creşterea, dând curs cererii, atât din interiorul ţării, cât şi din alte pieţe. Ne bazăm această progonoză atât pe evoluţia pozitivă înregistrată în prima parte a anului, cât şi pe fundaţia solidă, conferită de modelul nostru de afacere integrat 100%, de la bob la furculiţă, dublat acum de investiţia în cel mai mare proiect de energie verde din industria alimentară din România, care ne va asigura 80%-100% din necesarul de energie de care avem nevoie.

Reporter: Vă mulţumesc!