SUPLIMENT EDUCAŢIA - DE LA TABLĂ LA TABLETĂ "Pe segmentul de carte şcolară vânzările au scăzut cu aproape 70%"

Reporter: Cum a afectat pandemia piaţa cărţii şcolare?

Corina Toader: Din păcate, piaţa cărţii şcolare este profund afectată de pandemie, interesul pentru auxiliarele şcolare scăzând simţitor în ultimele luni. Dacă vânzarea de carte a scăzut, în general, cu un procent de circa 50%, pe segmentul de carte şcolară vanzările au scăzut cu aproape 70%. Din nefericire, nici încetarea stării de urgenţă şi redeschiderea librăriilor nu au avut o influenţă accentuat pozitivă, pentru că şcolile au rămas închise. Suntem, aşadar, într-o perioadă în care vânzarea de carte şcolară este foarte redusă, un reviriment al acesteia fiind aşteptat la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie. Este greu de estimat ce se va întâmpla începând cu luna septembrie, pentru că Ministerul Educaţiei încă nu a comunicat condiţiile în care şcolile vor fi redeschise. Încercăm să ne pregătim pentru toate variantele posibile - cursurile se vor desfăşura atât în clase, cât şi online, sau doar în clase, în schimburi, sau doar online....

Reporter: Predarea online ce efecte are vizavi de rolul manualului şcolar şi al materialelor auxiliare?

Corina Toader: Sistemul de "şcoală online" utilizează într-o mică măsură auxiliarele şcolare, bazându-se mai mult pe fişe de lucru, resurse digitale, platforme educaţionale etc. Trebuie să înţelegem că ne-am aflat cu toţii într-o criză gravă, o situaţie cu care nu ne-am mai confruntat până acum şi, ca urmare, atât editorii, cât şi profesorii, au încercat să se adapteze, să găsească cele mai bune soluţii. În aceste condiţii, noi, editurile, încercăm să găsim metodele prin care să le putem uşura profesorilor activitatea de predare online, iar profesorii încearcă să se familiarizeze cu platformele educaţionale puse la dispoziţie, cu resursele digitale şi, nu în ultimul rând, cu platformele care le înlesnesc comunicarea online.

Revenind la întrebarea dumnea­voas­tră, predarea online a influenţat negativ vânzarea de carte şcolară, dar manualele şi auxiliarele deja achiziţionate au fost utilizate în această perioadă. Pe de altă parte, predarea online ne-a arătat şi faptul că nu am fost pregătiţi pentru această eventualitate şi că ar trebui să regândim modul în care construim aceste auxiliare. Un auxiliar foarte bine gândit ar trebui să ajute atât profesorii, cât şi, mai ales, elevii. În cazul profesorilor, i-ar ajuta în predarea materiei în condiţii neobişnuite, iar în cazul elevilor, i-ar ajuta să înţeleagă mai uşor lecţiile, ar trebui să le capteze atenţia şi să-i determine să reţină cât mai multe informaţii încă din timpul predării.

Reporter: "Manualul unic", trecut pe linie moartă, cât de mult rău a făcut pieţei de carte şcolară?

Corina Toader: "Manualul unic" a demonstrat, o dată în plus, rolul important pe care îl joacă concurenţa în cadrul pieţei libere. Faptul că editurile de carte şcolară, care se profesionalizaseră de-a lungul anilor în realizarea acestora, au fost date la o parte, a făcut ca în acel an pe băncile elevilor să ajungă manuale foarte slabe calitativ, manuale care, de altfel, sunt în uz şi în acest moment, conţinutul acestora nefiind îmbunătăţit substanţial nici în urma retipăririlor.

Reporter: Ce idee a autorităţilor v-a dezamăgit şi ce măsură ar merita salutată?

Corina Toader: Referitor la manualele şcolare, o idee benefică a fost aceea a "manualelor alternative". Concurenţa a fost cea care a creat calitate, editurile "lup­tându-se" să producă manuale cât mai bune calitativ. Din păcate, în foarte multe situaţii criteriul preţ schimbă clasamentele stabilite în urma evaluării ştiinţifice, lucru care, evident, nu este deloc în favoarea elevilor şi a profesorilor.

Am avut însă şi experienţa nefericită a "manualului unic" sau a "editurii unice". Rezultatul a fost unul dezas­truos. În lipsa concurenţei existente pe piaţa liberă, manualele produse au fost foarte slabe calitativ (cu greşeli grave, ce au necesitat erate sau chiar retipăriri), neres­pectându-se nici caietul de sarcini (de exemplu, lipsa variantelor digitale pentru multe dintre ele), nici termenele de livrare.

Printre ideile bune mai putem enumera, de exemplu, alocarea de către guvern a unor fonduri destinate completării fondului de carte al bibliotecilor, alocarea unor sume de bani profesorilor pentru achiziţii de cărţi, şi, nu în ultimul rând, scăderea TVA. Din păcate, primele două idei - achiziţiile pentru biblioteci şi fondurile alocate profesorilor - au funcţionat doar câţiva ani. Am susţinut şi susţinem în continuare aceste iniţiative care trebuie să se desfăşoare în mod regulat, ritmic, utile nu doar editurilor, mai ales în această perioadă, ci şi beneficiarilor acestor investiţii, cititorii, în general, elevii şi profesorii, în special.

Reporter: În toamna aceasta vor mai fi probleme legate de manuale şi materiale auxiliare la începutul noului an şcolar?

Corina Toader: Din păcate, şi anul acesta vor fi probleme cu manualele de clasa a VIII-a şi, posibil, şi cu câteva manuale pentru clasa a I-a - Religie - Cultul ortodox, Comunicare în limba franceză şi Comunicare în limba maternă rromani, materii pentru care au expirat contractele cu editurile şi pentru care trebuia organizată o nouă licitaţie. Pentru manualele de clasa a VIII-a, CNSC a luat de curând decizia anulării evaluării pentru marea majoritate a loturilor cuprinse în această licitaţie, loturi care se referă la materii esenţiale - Limba şi literatura română, Matematică, Informatică, Istorie, Geo­grafie, Fizică, Chimie, Biologie etc. Pentru clasa a I-a a fost anulat anunţul de licitaţie, ca urmare a unor unor erori apărute în cadrul documentaţiei. Au rămas mai puţin de două luni până la începerea şcolii, aşa că nu putem decât să sperăm că ministerul, împreună cu CNPEE, va identifica rapid o soluţie care să ne permită livrarea acestor manuale în timp util.

Ar mai trebui menţionat şi că, în acest an, nu a fost demarată procedura de achiziţii a cotelor de retipăriri pentru unele manuale de clasa a II-a şi pentru toate manualele de clasa a III-a, conform contractelor agreate cu editurile. Procentele de retipărire din tirajul iniţial sunt mici, este adevărat, dar, transformate în număr de exemplare, înseamnă că mii de elevi vor rămâne fără manuale, sau vor fi nevoiţi să înveţe după manuale extrem de uzate.

Reporter: Care sunt pricipalele probleme cu care se confruntă o editură care tipăreşte manuale?

Corina Toader: Una dintre probleme este legată de costurile acestora. Deoarece criteriul preţ este foarte important în cadrul licitaţiei de manuale, acestea ajung să fie achiziţionate de minister la preţuri extrem de mici, preţuri care de multe ori abia acoperă costurile de producţie. Dacă, în primul an, cantităţile livrate la inspectorate asigură, cât de cât, acoperirea cheltuielilor, în anii 2-4 de contract tipărirea diferenţelor solicitate de minister - 10-20% din tirajul iniţial - devine complet neprofitabilă, indicele de inflaţie INS, la care se raportează CNEE, nefiind în concordanţă cu creşterea reală a preţului de tipar.

O altă problemă este timpul extrem de scurt în care aceste manuale trebuie realizate. Să faci un manual foarte bun în circa o lună de zile (inclusiv partea digitală aferentă aces­tuia) este o provocare extrem de mare. Chiar dacă autorii îşi creionează o schiţă a manualului înainte de a se anunţa licitaţia, ei încep să lucreze efectiv abia după publicarea caietului de sarcini, pentru a se plia perfect pe cerinţele acestuia (număr de volume, număr de pagini, format, cu/fără variantă digitală...). Programele sunt foarte încărcate, aşadar lecţiile trebuie să cuprindă multă informaţie, lucru aflat în contradicţie cu ideea ca manualele să fie cât mai aerisite, cu cât mai puţine pagini, cu multe imagini...

O a treia problemă o constituie preţurile de achiziţie propuse de unele edituri, în multe cazuri acestea putând fi catalogate drept preţuri de dumping, pentru că algoritmul după care se stabilesc caştigătorii licitaţiilor pentru achiziţia de manuale permite acest lucru. Răspunsul la întrebarea de ce ar propune o editură astfel de preţuri este foarte simplu: pe lângă punctaje bune şi eventualitatea unor procente mari din totalul tirajului, procente care pot asigura şi un mic profit pe manual, editurile iau în calcul un profit substanţial obţinut din vânzarea auxiliarelor asociate acelor manuale. În unele dintre aceste cazuri şi manualul este astfel conceput încât achiziţionarea auxiliarului să devină o necesitate pentru ca elevii să poată să-şi în­suşească informaţia completă legată de un anumit subiect, sau să poată să exerseze, ori să înţeleagă mai bine cu­noştinţele acumulate. Deşi CNPEE a fost se­sizat în câteva rân­duri, şi chiar CNSC a impus CNPEE o veri­ficare mai atentă a preţurilor, acest lucru nu se întâmplă.

Reporter: Cum apreciaţi preţurile de pe piaţa cărţii şcolare?

Corina Toader: Preţurile sunt mici comparativ cu munca depusă, cu cheltuielile aferente realizării acestora şi, cel mai grav, cu importanţa acestora în sistemul de educaţie.

În cazul manualelor, trebuie reţinut că România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, preţul mediu al unui manual fiind în jur de 1,2 euro, preţ inferior chiar şi celor din Bulgaria sau Republica Moldova. În privinţa auxiliarelor şcolare, deşi editorii sunt "forţaţi" să plătească sume destul de mari pentru avizarea acestora, aviz fără de care nu pot fi recomandate în şcoli de către profesori, ei sunt obligaţi să menţină preţurile destul de mici şi din cauza concurenţei de multe ori neloiale, sau pentru că le este interzis accesul în şcoli pentru a-şi promova ofertele.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre activitatea companiei din prima jumătate a acestui an?

Corina Toader: Pandemia a lovit piaţa editorială din plin, iar efectele s-au văzut imediat ce librăriile s-au închis, Grupul Editorial Corint înregistrând o scădere medie de aproape 60% în cele două luni de carantină, comparativ cu primul trimestru.

Planul editorial a suferit şi suferă în continuare modificări destul de mari în această perioadă, dar sperăm ca până la sfârşitul verii să ne apropiem cât mai mult de cel iniţial. S-au redus tiraje, s-a redus numărul de titluri, altele au fost înlocuite cu titluri pe care noi le-am considerat mai potrivite acestei perioade. Pentru că activitatea s-a mutat în online, am încercat şi încercăm în continuare să ne adaptăm oferta pentru acest canal. Cum promovarea se face în cea mai mare parte în online, ne-am investit eforturile şi bugetele aproape exclusiv în promovarea pe reţelele de socializare, pe site-urile partenerilor noştri şi pe site-ul propriu, în încercarea de a ne adapta cât mai bine situaţiei actuale.

Pandemia nu a însemnat oprirea totală a activităţii editurii. Deşi s-a lucrat cu un efectiv mult diminuat, în lunile aprilie şi mai am finalizat negocierile pentru câteva titluri noi, am semnat contractele de copyright pentru titluri care vor apărea la sfârşitul acestui an, sau în cursul anului viitor, şi am transmis oferte pentru alte titluri care ni s-au părut interesante şi pe care sperăm să le adăugăm curând în portofoliu.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru finalul anului?

Corina Toader: O estimare optimistă ar fi ca, până la sfârşitul acestui an, vânzările lunare să ajungă la 70% din media primului trimestru, fără a uita să subliniem faptul că primul trimestru este o perioadă mai slabă pentru toate industriile, nu numai pentru cea editorială.

Continuând cu scenariul optimist, estimăm ca în 12-18 luni să reuşim să revenim la vânzările de anul trecut. Este o perioadă grea, pentru toată lumea şi încercăm să găsim cele mai bune soluţii pentru a putea să echilibrăm această scădere de vânzări. Menţionam anterior tirajele reduse şi micşorarea numărului de titluri publicate, dar toate acestea trebuie să fie însoţite şi de reducerea celorlalte cheltuieli. Nu este deloc simplu şi nu putem decât să sperăm că nu va trebui să facem faţă unui nou val.

Reporter: Ce proiecte aveţi în derulare (v-au fost afectate proiectele prevăzute înainte de pandemie)?

Corina Toader: Aş vrea să continuăm cu nota optimistă şi aş spune că da, ne-a afectat, dar în sensul bun. Încercăm de ceva timp să dezvoltăm ­nişte proiecte pe partea de online, discutăm de digitalizarea unor titluri care s-au dovedit a avea mare succes, însă până acum nu le-am considerat prioritare şi, cu certitudine, aşa şi era în condiţiile acelei perioade. Acum însă, când interesul s-a mutat în on­line, priorităţile s-au schimbat, aşadar am pornit în forţă cu aceste proiecte. Cititorilor noştri fideli, profesorilor care au avut încredere în noi şi ne-au susţinut de-a lungul timpului, le pregătim câteva surprize pentru această toamnă. Detalii în curând! Pe lângă aceste surprize, ne concentrăm pe pregătirea manualelor şi a auxiliarelor şcolare obişnuite, precum şi pe includerea în portofoliul editurii a câtorva titluri noi, titluri care să le fie utile elevilor şi profesorilor, deopotrivă.

Am tipărit de curând Enciclopedia ilustrată a elementelor chimice, o carte scrisă de Jack Challoner, un reputat autor de titluri ştiinţifice din Marea Britanie, autor a peste 40 de lucrări de ştiinţă şi tehnologie, multe dintre ele bestselleruri, acesta fiind unul dintre ele. Deci, dacă vă interesează ce legătură există între Taj Mahal şi scheletul nostru, între sarea din mâncare şi lămpile de pe stradă, între Turnul Eiffel şi sângele nostru, citiţi această carte şi sigur veţi găsi răspunsurile. În plus, vă veţi consolida cunoştinţele despre chimie, veţi afla o mulţime de amănunte, multe dintre ele inedite, des­pre fiecare element chimic din Tabelul lui Mendeleev.

O altă lucrare de interes ar fi Universul într-o picătură de apă. Fizica pe care nu o înveţi la şcoală, autor Traian Anghel. Aceasta face parte din lucrările de popularizare a ştiinţei care încearcă să răspundă întrebărilor pe care şi le pun oamenii nespecialişti în domeniu când se află în faţa avalanşei de informaţii întâlnite în societatea de astăzi. Este o lucrare scrisă într-un limbaj ştiinţific adecvat, pe înţelesul unei persoane cu o pregătire la nivelul primelor clase de liceu, iar conţinutul lucrării se adresează oricărei vârste cu acest nivel de cunoştinţe. Acestea sunt doar câteva dintre noutăţile pe care vi le pregătim.

Pe restul ... aşteptăm să le decoperiţi singuri!

Reporter: Vă mulţumesc!