SUPLIMENT IC&T "SRI, prin Centrul Naţional CyberInt, a acţionat pentru asigurarea rezilienţei cibernetice la nivel naţional"

Reporter: Cum arată piaţa de IT&C după ce a traversat o pandemie care a forţat digitalizarea şi un an de război la graniţă?

Anton Rog: Piaţa IT&C din România reprezintă o piaţă competitivă raportat la nivelul celorlalte state membre UE, inclusiv prin prisma faptului că reţelele operatorilor de comunicaţii electronice din ţara noastră s-au dovedit a fi reziliente atât în timpul pandemiei COVID-19, cât şi al conflictului militar din Ucraina. Între argumentele care susţin acest nivel de competitivitate, menţionăm: concurenţialitate, transparenţă şi liber acces la nivelul furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice din ţara noastră; reţele de comunicaţii în majoritate pe fibră optică (reţele fixe); viteze mari ale Internetului/de transmisie a datelor; preţurile reduse practicate de operatori, raportat la alte pieţe din cadrul UE.

Reporter: Care a fost evoluţia sectorului după ce cursurile şi evenimentele au revenit în offline şi mulţi angajaţi s-au întors la birou?

Anton Rog: Evoluţiile înregistrate în perioada post-pandemică la nivelul sectorului IT&C au fost şi continuă să fie influenţate de dinamica implementării unor proiecte cu rol major în procesul de digitalizare al ţării noastre, susţinut inclusiv prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În acest sens, menţionăm proiectul Cloudului Guvernamental (reglementat prin OUG nr.89/2022), devenit prioritar la nivel naţional, având în vedere necesitatea tot mai acută a schimbului de date în format electronic în sectorul public, în condiţii de securitate cibernetică, în vederea îmbunătăţirii serviciilor dedicate cetăţenilor şi eficientizării cheltuielilor aferente sistemelor şi reţelelor informatice.

Reporter: În ce mod au fost afectate proiectele pe care le derulaţi de ultimele evenimente globale?

Anton Rog: Evenimentele din ultima perioadă, în special declanşarea conflictului militar de către Federaţia Rusă în Ucraina, au evidenţiat necesitatea asigurării securităţii cibernetice a României la un nivel ridicat, iar SRI, prin Centrul Naţional CyberInt, a acţionat pentru asigurarea rezilienţei cibernetice la nivel naţional.

Astfel, în cadrul "Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) Componenta C7 - Transformarea digitală" se regăseşte investiţia I12, având ca scop asigurarea protecţiei cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât şi pentru cele private cu valenţe critice pentru securitatea naţională, prin utilizarea tehnologiilor inteligente. Prin intermediul acestei investiţii, SRI urmăreşte extinderea la 120 a numărului de instituţii şi organizaţii beneficiare din cadrul Sistemului naţional de protecţie a infrastructurilor TIC de interes naţional împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, dezvoltat prin proiectele Ţiţeica 1 şi Ţiţeica 2.

Reporter: Care sunt oportunităţile aduse de ultimii ani pentru sectorul în care activaţi?

Anton Rog: Pe lângă avansul tehnologic şi asimilarea acestor progrese în fiecare aspect al vieţii cotidiene, provocările asociate evenimentelor din ultimii ani s-au dovedit a fi oportunităţi benefice pentru consolidarea nivelului de securitate cibernetică a României. În acest sens, atât pandemia COVID-19, cât şi conflictul militar din Ucraina au creat o dependenţă faţă de dispozitivele electronice şi au atras atenţia asupra importanţei nivelului de securitate cibernetică a întregului domeniu IT&C. Această tendinţă a fost demonstrată de creşterea nivelului de conştientizare a vulnerabilităţilor de securitate cibernetică şi de deschiderea utilizatorilor pentru asimilarea unui comportament preventiv în ceea ce priveşte reducerea riscurilor generate de utilizarea spaţiului virtual.

Reporter: Care ar fi deciziile pe care autorităţile ar trebui să le ia de urgenţă pentru a dezvolta ţara noastră din punct de vedere digital şi pentru a reduce decalajele faţă de statele din Uniunea Europeană?

Anton Rog: Având în vedere evoluţia şi avansul tehnologic în domeniul IT&C, ar reprezenta o oportunitate pentru autorităţile din ţara noastră să-şi concentreze eforturile în direcţia digitalizării, atât în derularea proceselor ce vizează instituţiile statului, cât şi a celor care îi vizează direct pe cetăţeni, în condiţii de securitate cibernetică.

Astfel, se va putea asigura reducerea gradului de birocratizare, respectiv scăderea timpului de aşteptare pentru cetăţeni cu privire la soluţionarea nevoilor administrative în relaţia cu autorităţile.

De asemenea, pentru a reduce decalajul înregistrat de România faţă de alte state membre ale UE, ar fi oportună adoptarea unui set de măsuri pentru:

- creşterea accentului pe implementarea unor programe educaţionale, la nivel preuniversitar şi universitar, pentru dezvoltarea nivelului de competenţe digitale a populaţiei generale;

- încurajarea retenţiei specialiştilor înalt calificaţi pe domeniile IT&C şi securitate cibernetică;

- susţinerea dezvoltării de parteneriate public-private.

Reporter: Oferă România un cadru legislativ optim pentru dezvoltarea afacerilor din domeniu?

Anton Rog: Apreciem că Strategia de Securitate Cibernetică a României pentru perioada 2022-2027, precum şi actualul cadru legislativ care reglementează domeniul IT&C autohton, creează premisele dezvoltării unei pieţe IT&C competitive şi atractive.

Pe lângă oportunităţile comerciale, cadrul conceptual, organizatoric şi acţional stabilit de legislaţia în vigoare vizează consolidarea parteneriatelor de tip public-privat, prin stimularea schimbului reciproc de informaţii şi expertiză. Progresul abordării ce prioritizează cooperarea şi parteneriatele public-private este demonstrat de iniţiativele concretizate la nivel naţional, precum Braşov Cyber Hub şi City InnoHub Constanţa. Aceste formate oferă oportunitatea dezvoltării interacţiunilor dintre specialişti, furnizori de servicii, societăţi autohtone şi reprezentanţi ai instituţiilor publice, în scopul identificării şi sprijinirii iniţiativelor şi proiectelor de tip start-up în domeniul IT&C şi al securităţii cibernetice.

Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare ale domeniului în viitorul apropiat?

Anton Rog: În momentul de faţă, sectorul IT&C înregistrează o creşterea continuă, generând o pondere semnificativă la PIB-ul României. Apreciem că gradul de digitalizare al vieţii social-economice se va situa pe un trend ascendent, fapt ce va genera dezvoltarea domeniului securităţii cibernetice şi va crea noi oportunităţi pentru statul român.

Starea de facto este susţinută şi de importanţa strategică acordată de UE acestui domeniu, aspect dovedit inclusiv prin alocarea unor surse de finanţare considerabile (de exemplu PNRR) prin intermediul cărora este vizată accelerarea transformării digitale. Pentru România, această abordare oferă oportunităţi semnificative de dezvoltare a domeniului IT&C în acord cu evoluţiile înregistrate la nivelul altor state.

Reporter: Cum a evoluat piaţa muncii în domeniul în care activaţi, mai ales că telemunca a devenit o normalitate?

Anton Rog: Un aspect important înregistrat la nivelul pieţei muncii în domeniul IT&C îl reprezintă crearea, începând din anul 2022, de noi poziţii ocupaţionale la nivelul nomenclatorului de Clasificare a Ocupaţiilor din România (COR). Astfel, în domeniul IT&C şi al securităţii cibernetice au apărut poziţii ocupaţionale precum: expert în securitate cibernetică, expert în investigaţii digitale, auditor de securitate cibernetică, consultant de securitate cibernetică. Acest demers vine în sprijinul instituţiilor/ entităţilor publice şi private din ţara noastră care au posibilitatea să angajeze salariaţi folosind nomenclatorul COR pentru ocupaţii ce ţin de domeniul IT&C şi securitate cibernetică.

Reporter: Care este strategia organizaţiei pe care o reprezentaţi pe termen mediu şi lung?

Anton Rog: Strategia Serviciului Român de Informaţii (SRI) pe termen mediu şi lung este corelată cu activităţile şi atribuţiile instituţiei prevăzute în Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României şi în Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, cu completările şi modificările ulterioare, precum şi cele care rezultă din Legea nr.58/2023 privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, potrivit căreia SRI este autoritate competentă la nivel naţional în domeniul cyber intelligence, precum şi pentru cunoaşterea, analizarea, prevenirea şi contracararea incidentelor şi atacurilor cibernetice care reprezintă ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale a României. De asemenea, un alt reper din punct de vedere strategic pentru SRI/ CNC este Strategia Naţională de Securitate Cibernetică a României 2022-2027, care setează principalele direcţii de acţiune ale statului român pe această componentă.

Reporter: Una dintre marile provocări ale momentului este Inteligenţa Artificială. Cum vedeţi avantajele şi dezavantajele dezvoltării acestui tip de tehnologie pentru sector, dar şi pentru economie în general?

Anton Rog: În ultimii ani, domeniul Inteligenţei Artificiale (IA) cunoaşte un trend de dezvoltare exponenţial, fiind deja aplicat în diverse domenii (educaţie, sănătate, securitate cibernetică, producţie, transport etc.), precum şi în serviciile aferente domeniului IT&C (ex. motoarele de căutare online, serviciile de e-mail, platformele de social media). Din perspectiva securităţii cibernetice, IA reprezintă atât o oportunitate, cât şi o provocare, prin prisma caracterului de noutate al acestei tehnologii. Astfel, valenţa de oportunitate a IA este generată, în primul rând, de posibilitatea creşterii gradului de rezilienţă cibernetică la nivelul entităţilor care implementează astfel de tehnologii. Concret, avantajul sistemelor bazate pe IA îl constituie capacitatea de operaţionalizare a acestora astfel încât să furnizeze un nivel de securitate pentru reţelele şi sistemele informatice utilizate (ex. detecţie rapidă de malware zero-day, precum şi a vulnerabilităţilor de securitate cibernetică, automatizarea unor procese de bază de protecţie împotriva ameninţărilor cibernetice, analiza unor volume mari de date/ big data într-un interval redus de timp).

Totodată, IA poate fi percepută inclusiv ca o provocare, din perspectiva riscurilor generate atât de complexitatea sistemelor bazate pe IA, care poate face dificilă evaluarea şi identificarea vulnerabilităţilor de securitate cibernetică, cât şi de posibilitatea de utilizare, de către actorii cibernetici a sistemelor IA în lansarea de atacuri asupra reţelelor şi sistemelor informatice, testarea de aplicaţii malware sau alte activităţi ilegale, nedetectabile de soluţiile de securitate actuale.

Reporter: Unde se află România pe harta europeană a digitalizării şi a tehnologiei?

Anton Rog: În conformitate cu indicele DESI pentru anul 2022, elaborat la nivelul Comisiei Europene, progresul României pe componenta digitalizării a înregistrat cel mai scăzut nivel din UE. Astfel, România înregistrează cel mai mic punctaj din UE în privinţa competenţelor digitale de bază, procentajul de specialişti în domeniul IT&C se situează la jumătatea mediei europene, cel al utilizatorilor de soluţii de e-guvernare este de aproximativ 3 ori mai mic, comparativ cu media UE, iar cel al IMM-urilor digitalizate este de 22%, faţă de media UE de 55%.

Reporter: Vă mulţumim!