"Surpriza" Oprescu şi consecinţele ei

Votul de duminică din Capitală nu ar trebui să ne mire dacă privim datele unui sondaj realizat în urmă cu câteva luni: aproape 65% din cetăţenii Capitalei se arătau nemulţumiţi de administraţia generală a Capitalei şi susţineau că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, potrivit unui raport de cercetare, realizat la mijlocul lunii februarie 2008 de INSOMAR. Acelaşi raport arată că, la nivelul sectoarelor, percepţia cetăţenilor s-a suprapus perfect cu ceea ce s-a întâmplat la urne: în sectoarele unde locuitorii lor au declarat că lucrurile merg relativ bine sau chiar bine, primarii în funcţie au câştigat încă un mandat: sectorul 1, sectorul 3, sectorul 2 şi sectorul 6. Singura nepotrivire a fost la sectorul 5, dar şi acolo Marian Vanghelie nu a mai reuşit să câştige atât de uşor ca data trecută.

Privind aceste date reiese că bucureştenii din luna iunie au fost consecvenţi cu cei din luna februarie, votând pentu schimbare, atât timp cât Vasile Blaga, candidatul PD-L, a promis că va continua proiectele începute de Adriean Videanu. Orice victorie sau înfrângere are mai multe cauze, dar această eroare strategică a lui Blaga l-a costat mult mai mult decât orice altă explicaţie de ordin politic.

Când 65% din locuitorii Capitalei îţi spun că lucrurile merg într-o direcţie greşită, iar tu vii şi spui că vei continua acea direcţie, atunci nu poţi să te aştepţi la altceva decât la un eşec.

Iar faptul că, totuşi, în aces­te condiţii, PD-L a obţinut cel mai bun scor pentru Consiliul General nu este deloc contradictoriu: bucureştenii- aşa cum reiese limpede din cercetarea amintită- erau mult mai nemulţumiţi de Videanu decât de consilieri. Ceea ce este şi logic pentru că au "personalizat problema". Ca să fi reuşit să câştige, oricare candidat al PD-L trebuia să convingă cetăţenii nemulţumiţi ai Capitalei că poate schimba lucrurile în Capitală. Or pentru asta, singurul candidat capabil să transmită un astfel de mesaj era Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3, care reuşise să îndrepte spectaculos lucrurile în sectorul 3. De altfel, raportul de cercetare de acum patru luni arată limpede că Sorin Oprescu avea cele mai mari şanse să câştige, iar singurii care erau creditaţi cu scoruri apropiate erau: Liviu Negoiţă şi Silviu Prigoană, adică cel mai performant primar din Capitală şi un independent. Cum Liviu Negoiţă nu a intrat în cursă pentru Primăria Capitalei, iar Sorin Oprescu a reuşit el însuşi să se poziţioneze ca independent, atunci votul de duminică chiar nu mai poate fi o supriză pentru nimeni.

Suprinzător este doar faptul că strategii PD-L nu au anticipat acest lucru alegând să nu-l arunce în luptă pe Liviu Negoiţă.

Principalele trei atribute pe care bucureştenii le doreau de la viitorul lor primar erau, în ordine: să fie cinstit, gospodar şi inteligent (competent). Neimplicat în mari scandaluri de corupţie şi cu rezultate palpabile în administrarea spitalelor pe care le-a condus, Sorin Oprescu îndeplinea cele mai importante criterii fixate de bucureşteni, la fel ca şi contracandidatul său, şi el ferit de scandaluri şi cu rezultate pozitive la conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Diferenţa a fost dată însă de promisiunea de schimbare pe care au purtat-o după ei cei doi candidaţi, iar aici, logic, Sorin Oprescu, avea mai multe şanse să convingă.

Componenta politică a contat mai puţin deci în alegerile de duminică. Votul nu a fost nici anti-Băsescu, nici pro PSD. Votul a fost unul pentru schimbarea direcţiei în care se îndreaptă Capitala, cu problemele ei majore: trafic infernal, lipsa parcărilor, haosul din construcţii, distrugerea spaţiilor verzi şi a centrului vechi.

Dacă votul din Capitală nu pare să fi fost unul politic, totuşi consecinţele sale vor fi, mai mult ca siguri, pe termen scurt, doar la nivel politic.

Pierderea, după opt ani, a administraţiei Capitalei, va antrena dispute aprige în PD-L, iar victoria lui Sorin Oprescu, în detrimentul lui Mircea Geoană, va reaprinde puternic luptele pentru putere între taberele din PSD. Deocamdată, Ion Iliescu are motive să zâmbească, după ce Mircea Geoană şi grupul de la Cluj, cei care l-au înlăturat de la conducerea PSD, au fost principalii perdanţi din PSD ai acestor alegeri.

La nivel economic, venirea lui Sorin Oprescu va antrena o serie de modificări la nivelul proiectelor demarate de administraţia Videanu, în special cele imobiliare (cum au fost de exemplu, scandalul blocurilor turn din centrul oraşului sau din spaţiile verzi) şi de infrastructrură, care au cântărit şi ele masiv la nemulţumirea bucureştenilor. Căci traficul şi parcările vor fi probabil teme şi în viitoarea campanie electorală...

Iar alegerile generale urmează doar peste câteva luni, timp insuficient pentru a rezolva cele două mari probleme ale Bucureştiului, care privite mai atent se reduc la una singură: infrastructura.