SUSPANS LA DECIZIA BNR: Menţinere la 9% sau majorare la 9,5%?

BNR va hotărî mâine nivelul dobânzii de politică monetară, precum şi al rezervelor minime obligatorii. O parte dintre analişti consideră că Banca Centrală ar trebui să majoreze dobânda la 9,5%, în urma creşterii presiunilor inflaţioniste. Alţi analişti susţin că BNR nu ar trebui să facă modificări în dobânda de politică monetară.

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional, anticipează o majorare a dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale. Motivele pentru care Banca Naţională ar trebui să ia această decizie ar fi, în opinia domnului Tănăsescu, majorarea presiunilor inflaţioniste. Creşterile succesive ale dobânzii se vor reflecta prin temperarea ritmului de majorare a creditelor acordate de băncile comerciale şi, totodată, într-o scădere a ratei inflaţiei în anul 2008, faţă de 2007. Majorarea dobânzii de politică monetară va fi ultima din acest an, anticipează Mihai Tănăsescu.

Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, consideră că Banca Naţională va menţine nivelul actual al dobânzii de politică monetară.

Inflaţia din luna ianuarie a fost mai mică faţă de aşteptările pieţei şi a dat un semn că ar putea intra pe un trend descrescător. BNR trebuie să vadă, în opinia domnului Cabat, ce efecte au avut deciziile anterioare în procesul de creditare şi în evoluţia inflaţiei în lunile următoare. Domnia sa nu crede că rezervele minime obligatorii pot fi reduse, întrucât această măsură va crea lichiditate în piaţă, afectând nivelul inflaţiei.

Nici Ella Kallai, economistul şef al Alpha Bank, nu consideră că BNR ar trebui să majoreze nivelul dobânzii de politică monetară. Domnia sa apreciază că Banca Naţională nu va face modificări nici în privinţa rezervelor minime obligatorii, întrucât "lichiditatea este încă mare în sistem". Economistul şef al Alpha Bank nu anticipează noi măsuri prudenţiale pentru temperarea creşterii creditelor în valută, întrucât "măsurile administrative nu au efecte într-o economie în care contul de capital este liberalizat şi băncile găsesc metode pentru a se sustrage de la ele". Analiştii Alpha Bank se aşteaptă ca inflaţia să aibă un trend ascendent în prima parte a anului, urmând ca, în ultimele luni ale anului, rata lunară a inflaţiei să se înscrie pe un trend descendent. "Ar fi îngrijorător dacă şi în luna septembrie rata inflaţiei ar fi mare", a adăugat Ella Kallai.

Rozalia Pal, economist şef al UniCredit Ţiriac Bank, apreciază că perspectivele inflaţioniste pentru anul 2008 s-au înrăutăţit în urma devierii în afara intervalului de variaţie stabilit de BNR în 2007 şi creşterii incertitudinii privind dinamica preţurilor produselor alimentare, petrolului şi preţurilor produselor importate. Cu toate că inflaţia, în prima jumătate a anului, este influenţată în mică măsură de decizia BNR şi va fi peste nivelul de 8%, menţinerea unei politicii monetare restrictive în lunile viitoare este necesară pentru a putea ţine sub control inflaţia pe termen mediu. În condiţiile în care rata inflaţiei este din ce în ce mai mare, leul se depreciază, iar cererea agregată este robustă şi susţinută de o dinamică a creditului pentru populaţie peste aşteptări (84,3% creştere anuală în ianuarie 2008), analiştii UniCredit anticipează o nouă majorare a ratei dobânzii de politică monetară, cu 0,5 puncte procentuale, până la nivelul de 9,5%.

Analiştii UniCredit nu se aşteaptă la modificări semnificative în privinţa rezervelor minime obligatorii. Ei consideră că nu este exclusă introducerea unor reglementări noi în vederea decelerării activităţii de creditare în valută.

Liviu Voinea, preşedintele GEA, spune că BNR va creşte cu 0,5 puncte procentuale dobânda de politică monetară, la 9,5%. Domnia sa consideră că aceasta va fi ultima majorare a dobânzii în următoarea perioadă. Liviu Voinea apreciază că Banca Centrală urmăreşte ţinerea sub control a presiunilor inflaţioniste.

Totuşi, în cazul unei noi majorări a dobânzii de politică monetară, ne-am putea confrunta cu o încetinire severă a creditării şi, implicit, o scădere a creşterii economice, mai spune preşedintele GEA.

Otilia Ciotău, economist şef al Piraeus Bank, estimează o majorare cu 0,5 punce procentuale a ratei dobânzii de politică monetară şi menţinerea nivelului actual al rezervelor minime obligatorii.

După măsurile agresive adoptate în şedinţa anterioară, BNR va adopta o atitudine mai rezervată în cadrul şedinţei de miercuri, consideră Otilia Ciotău. Domnia sa a explicat: "Deşi ar prefera probabil să menţină rata de politică monetară la nivelul actual sub pretextul adoptării unei atitudini de tipul , considerăm că Banca Centrală va opera o nouă creştere de dobândă de cel mult 0,5 puncte procentuale. Mai mult, este posibil ca această creştere să fie ultima din 2008, în condiţiile în care nu vom avea de-a face cu evenimente negative de amploare pe plan internaţional sau chiar local. Excludem posibilitatea

unei creşteri de proporţii mai mari, deoarece aceasta ar fi tardivă şi ar reduce spaţiul de manevră al Băncii Centrale în cazul unor evenimente negative cu impact puternic asupra mediului financiar". Analiştii Piraeus Bank consideră că în luna martie vom avea cea mai ridicată inflaţie anuală din 2008, în jurul nivelului de 8,5%. Ei spun că, din aprilie, inflaţia se va înscrie probabil pe un

trend descrescător ajutată şi de efectul negativ de bază, ajungând, spre sfârşitul anului, aproape de proiecţia BNR de 5,9%.

Otilia Ciotău este de părere că, spre sfârşitul lui 2007, BNR a fost acuzată că a reacţionat cu întârziere pentru a contracara presiunile inflaţioniste acumulate în economie, în condiţiile în care prima creştere a dobânzii s-a produs în şedinţa de la sfârşitul lui octombrie şi numai cu 0,50 puncte procentuale. Dată fiind întârzierea normală cu care dobânda de politică monetară afectează economia reală, piaţa ar putea interpreta majorarea cu mai mult de 0,50 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară în şedinţa de miercuri ca pe un alt semnal al lipsei de proactivitate a politicii monetare, a adăugat Otilia Ciotău.

Din septembrie 2007, rata de politică monetară a rămas în urma ratelor de dobândă cotate pe piaţa interbancară care se situează acum în intervalul de 10% - 11,2% pentru maturităţi mai mari de o lună. Deşi BNR şi-a respectat angajamentul de a realiza o sterilizare fermă, eficientă, rezultatele operaţiunilor derulate în ultima perioadă de Banca Centrala nu au fost cele dorite din cauza diferenţei dintre rata de dobândă cotată în piaţă şi cea remunerată de BNR în cadrul licitaţiilor, mai spune economistul şef al Piraeus Bank. Această situaţie nu este decât un alt argument în favoarea unei creşteri de dobândă în şedinţa de miercuri.

Pe de altă parte, rata de politică monetară are încă o eficienţă redusă asupra economiei, este de părere doamna Otilia Ciotău. O creştere a costului creditelor în monedă locală ar putea reorienta o parte din clienţi către împrumuturi în valută care de fapt sunt şi mai riscante pentru economie. Dar dată fiind creşterea costului finanţării în valută pentru majoritatea băncilor din sistem ca urmare a înrăutăţirii condiţiilor de pe piaţa internaţională, avantajele creditelor în valută (euro şi franc elveţian) au început să se diminueze şi situaţia menţionată mai sus are astfel mai puţine şanse pentru a se îndeplini, a concluzionat Otilia Ciotău.

Date fiind rata ridicată a inflatiei, vulnerabilitatea cursului de schimb şi nevoia atragerii de capitaluri pentru finanţarea deficitului de cont curent, analiştii Bancpost se aşteaptă ca BNR să decidă majorarea ratei dobânzii de politică monetară. Ei şi-au exprimat, înr-un raport oficial opinia că o majorare la 9,25% reprezintă pasul maxim pe care banca centrală ar trebui să-l facă în şedinţa din 26 martie. Analiştii Bancpost mai spun că reacţia Băncii Naţionale ar trebui să fie moderată pentru că o mişcare sub aşteptările pieţei ar fi o dovadă că perspectivele economice contează mai mult decât trecutul.

Mecanismul de transmisie a politicii monetare funcţionează mai ales prin intermediul cursului de schimb şi al anticipaţiilor privind inflaţia, rata dobânzii de politică monetară având un rol redus, mai spun analiştii Bancpost.

Creşterea ratei dobânzii frânează creditarea în lei, iar, în condiţiile în care cererea de credite rămâne ridicată, se încurajează creditul în valută, sunt de părere analiştii Bancpost. Ei mai spun că asupra împrumuturilor în valută se acţionează doar prin măsuri administrative cu eficienţă redusă (de tipul rezervelor minime obligatorii). Pe de altă parte, în ţara noastră s-a observat că expansiunea creditelor contractate de gospodării depinde mai degrabă de uşurinţa accesării decât de costurile de rambursare, atrag atenţia analiştii Bancpost.