SustainAbility Talks: 4 din 10 români nu au auzit de niciun brand implicat în acţiuni sustenabile

Mulţi români cred că sunt puține companii care și-au luat angajamente de sustenabilitate și chiar mai puține care fac în mod concret acțiuni sustenabile, arată datele studiului omnibus "Percepții în rândul populației naționale asupra comunicării brandurilor privind angajamentele de sustenabilitate", realizat de IZI data pentru Ambasada Sustenabilităţii din România (ASR) şi prezentat în cadrul primei dezbateri "SustainAbility Talks" din acest an, ce a avut ca temă "Sustenabilitatea: între comunicare responsabilă şi dezinformare", potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, 7 din 10 respondenți cred că sunt puține branduri care declară că se implică şi peste 8 din 10 respondenți spun că sunt puține branduri care fac acțiuni concrete în domeniul sustenabilităţii, mai arată studiul omnibus.

În acest context, dar şi ţinând cont de rolul major al companiilor în societate, nevoile de informare ale stakeholderilor au crescut semnificativ, inclusiv în rândul consumatorilor, care devin tot mai interesaţi de tema sustenabilităţii. Astfel, comunicarea responsabilă din partea companiilor a devenit esenţială pentru combaterea dezinformării, în formele ei tot mai diverse: greenwashing, pinkwashing, sportwashing, bluewashing, woke-washing, arată sursa.

"Companiile cu adevărat responsabile mai întâi fac şi apoi comunică. Despre sustenabilitate vorbeam acum 20 de ani în termeni de CSR - Corporate Social Responsibility. Între timp, a apărut conceptul de Corporate Governance. Companiile care fac cu adevărat business sustenabil şi responsabil în pieţele în care activează şi-au dezvoltat o taxonomie proprie internă. Raportări peste raportări care ne ajută să înţelegem dacă mesajele cu care ieşim în extern susţin cu adevărat realitatea", a declarat Anca Ungureanu, Director Identitate & Comunicare, UniCredit Bank.

Valer Hancaş, preşedintele IAA România, crede că, pentru a combate fenomenul de greenwashing (a face afirmații false, înșelătoare, nefondate sau incomplete cu privire la atributele verzi pe care le îndeplinește un produs, serviciu sau activitate comercială), companiile au nevoie în primul rând de o strategie bine definită şi de acţiuni concrete, precizează comunicatul.

"Cred că ar trebui să ne axăm pe ceea ce înseamnă responsabilitatea şi implicarea companiilor faţă de consumatori. Fiecare business este axat, în primul rând, pe profit. Fără profit nu pot exista acţiuni sustenabile, indiferent că vorbim de implicare în mediile sociale defavorizate, de protecţia mediului şi aşa mai departe. Companiile sunt conştiente şi beneficiază de multe studii aprofundate, astfel încât cerinţele publicului ar trebui să fie extrem de clare. Până la comunicare, acolo unde riscăm să mergem într-o direcţie eronată de greenwashing, ar trebui să existe o strategie, o radiografie a misiunii pe care compania o are şi nişte acţiuni concrete", a spus Valer Hancaş, preşedintele IAA România.

"Jurnaliştii au deja întrebările de bază pe care trebuie să le adreseze, aşa că nu ar trebui să fie greu să depisteze o informaţie falsă. Jurnaliştii pot fi seduşi uşor cu un subiect care pare spectaculos, venit dinspre o companie. Dar după ce se trezesc din această seducţie, trebuie să înceapă să se întrebe cine este compania care livrează această informaţie despre care au dubii. Şi noi, jurnaliştii, ar trebui să avem dubii pentru orice informaţie care ne e pusă la dispoziţie. Sunt destul de multe căi prin care un jurnalist poate să depisteze dacă informaţia este greenwashing", a declarat Paula Herlo, jurnalist şi producător al emisiunii "România, te iubesc".

Mircea Toma, membru al CNA, consideră că educaţia este pilonul principal al luptei împotriva dezinformării, atât din perspectiva companiilor şi specialiştilor în comunicare, publicitate şi marketing, cât şi din cea a consumatorilor, se mai precizează în sursă.

"Ceea ce este o preocupare pentru organizaţiile în care am funcţionat până acum şi în prezent, în instituţia în care lucrez, este educaţia media. Consumul critic de informaţie este o temă cu atât mai acută cu cât volumul este multiplicat gigantic şi cu cât s-a constatat că impactul unor informaţii false poate fi dezastruos. Dar acelaşi principiu al educaţiei consumului media trebuie să includă şi consumul de publicitate. Cum înţeleg şi demontez informaţia care vine din orice formă de publicitate? Educaţia este răspunsul corect. [...] Părerea mea este că avem un public vulnerabil la minciună. De aceea, orice intervenţie normativă disciplinează entuziasmul comunicatorilor care vin dinspre corporaţii", a spus Mircea Toma, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului.