SZEKELY, COMISIA EUROPEANĂ: România ar putea atrage investiţii masive în energie

Reporter: Cum consideraţi că schimbarea Guvernului va influenţa derularea acordurilor încheiate de către ţara noastră?

Istvan Szekely: Nu dorim să comentăm natura politică a acestei decizii. Aceste aspecte privesc situaţia internă a ţării. Noi vom lucra cu orice Guvern se află la conducerea ţării. Consider că programul este foarte bine realizat. A identificat foarte bine măsuri concrete de reformă care să fie implementate. Avem toate speranţele că programul va continua, deoarece este în interesul ţării ca acest lucru să se întâmple. Implementarea realizată până în prezent a adus îmbunătăţiri ale condiţiilor de piaţă, într-un context european foar-te dificil. Credem că orice Guvern va realiza importanţa continuării programului, pentru că, dacă acest lucru este în interesul cetăţenilor, trebuie să fie şi în interesul politicienilor.

Reporter: Vă aşteptaţi ca, în cazul în care în România vor avea loc alegeri anticipate, acest lucru să întârzie implementarea unor reforme?

Istvan Szekely: Am identificat paşi de reformă care trebuie îndepliniţi în următoarele trei luni. Aceştia reprezintă reforme care ar fi trebuit să aibă loc cu mult timp în urmă. Repet, acest program este în interesul ţării. Orice formaţiune politică ar trebui să se gândească la faptul că România ar putea să aibă parte de investiţii masive în sectorul energetic. Acestea sunt la îndemâna ţării, aproa-pe că le puteţi atinge. Am vorbit cu firme din domeniul energiei. Au bani, intenţionează să investească. Tot ce trebuie este sporirea atractivităţii cadrului de reglementare, regimului redevenţelor şi celui fiscal. Iar, mai presus de toate, este nevoie de stabilitate. Odată îndeplinite aces-te condiţii, vor investi masiv. Aceste investiţii vor crea locuri de muncă şi vor genera creştere economică şi venituri la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte reforma sistemului de sănătate, înţelegem că este lucru dificil. Dar cred că toa-tă lumea ştie acum că acest sector trebuie reformat într-un fel sau altul. Nu suntem aici să spunem autorităţilor cum să o facă. Acest lucru este la decizia lor. Noi suntem aici pentru a le ajuta să decidă ce drum doresc să urmeze şi să ne asigurăm că estimările de costuri sunt realiste. Interesul nostru este ca sistemul să func-ţioneze şi să fie finanţat cores-punzător, pentru ca oamenii să aibă acces la serviciile medicale care le sunt necesare. Acesta este cel mai important lucru. În prezent, sistemul de sănătate este în pragul colapsului.

Reporter: Cu prilejul conferinţei de presă ocazionată de încheierea vizitei în ţara noastră des-făşurată împreună cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, v-aţi exprimat îngrijorarea cu privire la Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii.

Istvan Szekely: Avem o serie de îngrijorări cu privire la acest program. Prima îngrijorare este legată de faptul că nu face parte din proiectul integrat de buget. Aici dorim să îl aducem, pentru a fi asemeni tuturor celorlalte proiecte de inves-tiţii. Dorim să ne asigurăm că sunt semnate contracte doar în măsura în care există fonduri disponibile pentru derularea lor, având în vedere că unele dintre aceste contracte se întind pe o perioadă îndelungată de timp. Solicitarea noastră către Guvern a fost să vină cu o strategie fiscală pe termen mediu. Preferinţele pentru investiţii sunt la decizia autorităţilor române. Noi vrem să vedem că semnaţi contracte doar atunci când ştiţi că banii pentru onorarea lor vor fi disponibili. România are 40.000 de proiecte nefinalizate. Nu vrem să creştem acest număr. Nu vrem să adaugăm programe care implică datorii mari pentru contribuabili, pentru că, la un moment dat, aceste datorii vă vor lovi. Să ne amintim că acordul cu FMI şi CE vizează, printre altele, reducerea arieratelor, a facturilor neplătite din trecut. De ce am vrea să creăm noi probleme? Îngrijorările noastre nu se referă la scopul programului, la ceea ce Guvernul doreşte să realizeze, ci la disponibilitatea fondurilor. Vom reveni asupra acestui punct până când vom fi satisfăcuţi (n.r. de includerea PNDI în buget), pentru că poate să ridice riscuri asupra bugetului.

Reporter: În privinţa deciziei Băncii Naţionale a Austriei (BNA) de a impune limitarea creditării subsidiarelor din ţările din Europa Centrală şi de Est ale băncilor austriece, aţi vorbit despre importanţa adoptării unor soluţii care să fie rezultatul unei cooperări, a unei colaborări. În primă fază, măsura BNA a stârnit o serie de reacţii puternice în ţările ECE, inclusiv în ţara noastră, din cauză că autorităţile din aceste ţări nu au fost consultate.

Istvan Szekely: Înţelegem că există o problemă. Din acest motiv ne aflăm într-o criză în prezent, pentru că în multe ţări a avut loc o creştere prea rapidă a creditării. Din acest punct de vedere, suntem de acord cu toţi cei care susţin că avem nevoie de o soluţie. Ce dorim este ca această soluţie să fie una colectivă. Din acest motiv, CE împreună de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au venit cu Iniţiativa Viena, care a fost foarte utilă în perioada 2008-2010. Criza ne-a învăţat că soluţiile nu pot să fie decât colective. Cu cât ne coordonăm mai bine, cu atât vom avea mai mult succes. Aceasta este o lecţie foarte clară pentru toată lumea. Din acest motive avem atât de mult iniţiative la nivel european. În ceea ce priveşte băncile austriece, aces-tea de fapt şi-au majorat expunerea în ţările ECE. Deci trebuie să fim realişti, să conştientizăm că nu sunt semne că băncile austriece s-ar retrage din aceste ţări. Atât timp cât România îşi revine şi are creştere economică, este o piaţă bună (n.r. pentru bănci).

Reporter: După cum probabil ştiţi, există temeri în ţara noastră privind reducerea perspectivelor de creştere economică generată de posibile retrageri de capital ale băncilor străine.

Istvan Szekely: Băncile străine nu pot să ia înapoi capitalul din bănci înregistrate în România. Trebuie să fim foarte clari în această privinţă. Aceste bănci intră sub incidenţa legii române, a autorităţii de supraveghere bancară din Româ-nia. Băncile mamă pot să încerce să vândă subisidiarele din ţara voastră în încercarea de a-şi recupera banii, dar subsidiarele în sine vor continua să aibă capitalul necesar să funcţioneze. Băncile din Româ-nia sunt bine capitalizate şi nu văd motive să presupunem că vor avea loc retrageri de capital. Capitalul băncilor este de o calitate foarte bună şi poate să absoarbă cu succes eventuale pierderi. De asemenea, băncile au provizioane bune şi pot să facă faţă creditelor neperformante. Preţul plătit a constat în absenţa profitabilităţii, însă aceasta va reveni pe măsură ce economia creşte. Consider că BNR a făcut o treabă foarte bună, având în vedere că România a trecut prin criză fără să aibă parte de falimente bancare sau alte evenimente negative de anvergură în sectorul bancar. Multe ţări şi-ar dori să fie în această situaţie. Nu consider că nu există riscuri, având în vedere situaţia la nivel european şi volatilitatea pieţelor internaţionale. Dar cred că totul este pus la punct pentru ca ţara să se poată adresa oricăror probleme care pot să apară.

Creşterea creditării a început, atât în termeni reali, cât şi în termeni nominali. În opinia noastră, această creştere nu este mai rapidă din cauza absenţei unei cereri mai ridicate. Cererea este cea care constrânge cel mai puternic creşterea creditării, nu oferta. Nu este uşor să găseşti proiecte viabile în acest climat. Băncile sunt mult mai prudente la nivel european, pentru că nu îşi permit alte pierderi.

Reporter: Cum apreciaţi progresul realizat de către Guvern în încercarea de a privatiza deţineri la companiile controlate stat pentru a le face mai eficiente?

Istvan Szekely: Consider că eficientizarea întreprinderilor de stat trebuie să fie elementul central al acestei discuţii. Există mai multe metode prin care să putem realiza această eficientizare. Unul dintre ele constă în vânzarea de pachete la aceste companii. Privatizarea unei participaţii minoritare duce la o creştere semnificativă a transparenţei privind activitatea întreprinderilor, în special dacă se realizează printr-o Ofertă Publică Iniţială. Companiile de stat, în loc să creeze locuri de muncă şi să genereze venituri bugetare, au produs pierderi, inclusiv în ceea ce priveşte numărul de angajaţi. Prin creşterea transparenţei, putem vedea ce probleme apar şi să acţionăm în timp util pentru rezolvarea lor.

De asemenea, noua lege a guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat permite atât Guvernului, cât şi cetăţenilor contribuabili să controleze ce se petrece în aceste companii, deoarece vor înlocui conducerile actuale cu unele profesioniste.

Să vă ofer încă un gând important. Dacă eşti contribuabil, şi, prin urmare deţii o companie de stat, iar această companie are datorii al căror serviciu depăşeşte valoarea câştigurilor pe care această companie le realizează, poate să fie mai rentabil pentru tine să vinzi compania. Cred că populaţia trebuie să facă o analiză a costurilor şi a beneficiilor pe care le implică deţinerea în proprietate a unei companii. În general, deţinerea de companii de către stat a produs pierderi pentru aceste companii.

Însă repet că noi nu sugerăm că privatizarea ar fi singura soluţie, sau cea principală. Profesionalizarea conducerii întreprinderilor de stat este un pas important în vederea creşterii eficienţei acestora. Creşterea transparenţei este, de asemenea, foarte importantă pentru ca oamenii să cunoască situaţia companiilor. Privatizarea trebuie făcută doar atunci când statul poate obţine un preţ corespunzător pentru activele pe care doreşte să le vândă. Dar scopul principal trebuie să fie îmbunătăţirea activităţii companiilor, pentru a creşte inves-tiţiile în acestea, a crea locuri de muncă şi a avea încasări din taxe. Uneori este de preferat să ai o companie privată, care nu plăteşte dividende, dar aduce venituri la buget din taxe, decât o companie de stat care are pierderi şi este dificil de restructurat în absenţa unui proces de privatizare. Ceea ce trebuie să primeze este interesul contribuabililor. Rolul Guvernului este să ofere servicii publice. Dacă poate face acest lucru mai bine controlând anumite companii, este foarte bine. Însă atenţia trebuie să fie acordată realizării funcţiilor cheie ale statului, unde este loc de multe îmbunătăţiri.