TĂRICEANU, AUDIAT DE SENATORII DIN COMISIA JURIDICĂ Şeful Senatului, captivul PSD în privinţa ridicării imunităţii

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a prezentat, ieri, în faţa membrilor comsiei juridice a camerei superioare a Parlamentului pentru a oferi explicaţii în legătură cu acuzaţiile pe care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie le-au formulat la adresa celui de-al doilea om în stat cu privire la o presupusă şpagă primită de acesta, în valoare de 800.000 de dolari, pe vremea când era prim-ministru, pentru plata licenţelor Microsoft achiziţionate de către statul român.

La sfârşitul audierilior, purtate departe de ochii reprezentanţilor mass-media, Călin Popescu-Tăriceanu a declarat că "aşa-zisul demers" al procurorilor, materializat într-un referat transmis Parlamentului pentru presupuse fapte de corupţie, are scopul de a-l intimida, şi a afirmat că nu abandonează lupta pe care a început-o "pentru o justiţie corectă". Şeful Senatului a spus: "Nu mă intimidează aceste lucruri, acest demers, nu abandonez lupta pe care am început-o şi pe care o voi duce mai departe pentru o justiţie corectă, care să se bazeze pe lege şi numai pe lege. Voi continua demersurile pe care le-am întreprins împreună cu colegii mei pentru reformarea justiţiei. Legile de organizare a justiţiei trebuie finalizate, trebuie aduse corecturile necesare şi, bineînţeles, inclusiv Codul penal şi Codul de procedură penală, în aşa fel încât să nu mai permitem ca justiţia sau acţiunea procurorilor să fie o acţiune discreţionară care să limiteze sau să afecteze drepturile cetăţenilor din România. Până la urmă trebuie să ne punem o întrebare firească: este normal ca statul să plătească pentru aceste grave erori comise în Româ­nia, în domeniul justiţiei?".

Tăriceanu a precizat că demersul procurorilor are un efect pervers pentru că el instalează neîncrederea în instituţii. El a continuat:

"Dă impresia oamenilor că Parlamentul este ocupat, mobilat de oameni care sunt toţi corupţi, că Guvernul este incapabil, că primarii, pentru că şi ei au fost prinşi în acest vârtej, nu conduc localităţile decât spre beneficiul propriu şi sigur că atunci concluzia care vine în mod natural, firesc, este următoa­rea: nu ar fi mai bine ca România să fie condusă de 100 de procurori vânjoşi, împreună cu 200 de ofiţeri cu ochi albaştri, care ascultă pe toată lumea şi decid ei cine e bine să conducă România şi cine nu, în pofida voturilor date de cetăţeni? Ce mai contează votul cetăţenilor, lăsaţi-ne pe noi că facem noi curăţenie, îi dăm la o parte pe unii şi îi punem pe ai noştri să conducă ţara. Asta a fost esenţa demersului în ultimii zece ani, făcut de aşa-zisele instituţii care combat corupţia, pentru că corupţia, de fapt, a fost paravanul în spatele căruia s-a desfăşurat o aprigă luptă pentru putere, pentru influenţă".

• Votul privind ridicarea imunităţii, în şedinţa de marţi a Senatului

Robert Cazanciuc, preşedintele comisiei juridice din Senat, a anunţat că membrii acesteia vor da marţi un vot cu privire la cererea de începere a umăririi penale formulată de procurorii DNA. Cazanciuc a menţionat: "Am convenit cu avocatul domnului Tăriceanu ca, până luni de dimineaţă, să depună note scrise în urma întrebărilor din partea membrilor comisiei şi a clarificărilor pe care domnul Tăriceanu şi domnul avocat au simţit nevoia să le facă. Rămâne ca, în şedinţa comisiei de marţi, peste o săptămână, să supunem dezbaterii întregul material probator, ţinând cont de ceea ce a fost astăzi (n.r.-ieri), de ceea ce vom primi ca note scrise şi tot marţi vom da un vot cu privire la cererea formulată de Parchet".

Comisia juridică a Senatului trebuie să întocmească raportul asupra solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie până pe data de 10 decembrie.

Robert Cazanciuc a spus că nu se poate pronunţa cu privire la dosar, deoarece mai aşteaptă clarificările ce urmează a fi depuse de preşedintele Senatului, menţionând: "Nu este un vot pentru sau împotrivă, Senatul este chemat să exercite o anumită atribuţie. Dacă o să o facă sau nu, o să vedem marţi, în urma dezbaterilor, ţinând cont de ceea ce am discutat şi de ceea ce domnul Tăriceanu va depune în apărarea domniei sale".

• Procurorii vorbesc despre o şpagă de 800.000 de dolari

Pe 7 noiembrie, DNA a cerut Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru Călin Popes­cu-Tăriceanu. Procurorii susţin preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale necuvenite de aproximativ 800.000 de dolari de la firma Fujitsu Siemens Computers GesmbH Viena, prin intermediul filialei din Bucureşti, condusă de Claudiu Florică.

DNA susţine că banii respectivi au fost daţi pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală de către firma care livrase, conform unui act adiţional încheiat cu guvernul Tăriceanu, 39.385 de licenţe Microsoft către statul român. De altfel, guvernul condus de premierul Tăriceanu a aprobat, în 2008, două acte adiţionale prin care a crescut suma pe care statul român trebuia să o achite la 31.144.865,64 dolari, inclusiv TVA, sumă ce trebuia plătită într-o singură tranşă către firma austriacă, până la 30 martie 2009.

Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA la cererea autorităţilor judiciare austriece. Conform acestora, Călin Popescu-Tăriceanu ar fi primit banii de la companie, pentru încheierea celor două acte adiţionale, iar suma a fost transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore. DNA susţine că în acest dosar se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, iar în ceea ce îl priveşte pe Tăriceanu, în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Senatului.

Victor Ponta, liderul partidului Pro România, precum şi reprezentanţii PNL, USR şi PMP susţin că PSD îl ţine captiv pe preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, din cauza votului privind solicitarea făcută de Parchetul General la iniţiativa procurorilor DNA. Conform politicienilor, PSD are majoritate simplă în Senat, fără ALDE, şi poate aproba cererea DNA în cazul în care Tăriceanu ar dori să scoată ALDE din coaliţia de guvernare sau s-ar opune unor iniţiative legislative sau unor acte normative promovate de social-democraţi, printre care s-ar număra amnistia unor fapte penale şi graţierea unor persoane condamnate.