Tăriceanu cere noului Guvern să aplice planul de contracarare a crizei, elaborat în mandatul său

Premierul în funcţie, Călin Popescu Tăriceanu, cere viitorului Guvern să pună în aplicare Planul de contracarare a efectelor crizei economice, elaborat în mandatul său, şi să renunţe la programul de guvernare anunţat, despre care a spus că va duce la instabilitate economică, şomaj şi sărăcie.

"Solicit următorului Guvern să continue să pună în aplicare Planul de creştere economică şi locuri de muncă. (...) Fac un apel la coaliţia de guvernare PD-L-PSD să renunţe la programul pe care l-a anunţat. Este un program de stânga, nerealist, care va arunca România în trecut şi care va duce la instabilitatea economică, şomaj şi sărăcie. Este un program criticat la unison de jurnaliştii economici şi de experţii economici", a spus Tăriceanu.

Declaraţia a fost făcută ieri, cu ocazia prezentării bilanţului de guvernare 2005-2008.

"Vreau să îi asigur pe români că, indiferent de răspunsul la această solicitare, eu, împreună cu Partidul Naţional Liberal vom continua să promovăm măsurile cuprinse în Planul de creştere economică şi locuri de muncă. Vom face o opoziţie de forţă, dar constructivă", a spus el.

Potrivit bilanţului prezentat de Tăriceanu joi, la sediul Guvernului, 2008 va fi anul cu cel mai mare Produs Intern Brut (PIB) din istoria României, situându-se cu 40 % peste nivelul din 1990.

"Suntem acum - în termeni reali - cu 64% peste nivelul PIB-ului din anul 2000, când economia României şi-a început creşterea, şi cu 30% peste nivelul din 2004, când am preluat guvernarea. Acest indicator a ajuns în anul 2008 la echivalentul a 138 miliarde euro, ceea ce înseamnă că economia valorează în prezent mai mult decât dublu decât în 2004, când PIB a echivalat cu doar 61 de miliarde de euro", se arată în documentul prezentat de Tăriceanu.

În ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, documentul arată că acesta este în prezent de două ori mai mare decât în 2004, fiind de 6500 de euro, comparativ cu 2800 euro în urmă cu patru ani.

Tăriceanu spune că reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16% şi introducerea cotei unice de 16% pentru venituri au dus la mai mult decât dublarea veniturilor bugetare: 177 de miliarde de lei în 2008 faţă de 74 miliarde în 2004.

Premierul în funcţie consideră că 2005-2008 este perioada cu cele mai mari investiţii din istoria modernă a României. "Dacă după Revoluţie, până în anul 2004, investitorii străini au investit cumulat în România 15 miliarde de euro, azi vă pot spune că numai în ultimii patru ani valoarea investiţiilor străine cumulate a atins 37 miliarde euro".

Raportul arată că "singura zonă în care economia românească este vulnerabilă în prezent este deficitul de cont curent", deficitul comercial ajungând la 17,8 miliarde de euro în 2007 şi la 19,3 miliarde de euro în 2008. "Adâncirea continuă a deficitului comercial a antrenat o evoluţie similară a soldului contului curent, ponderea acestuia în PIB majorându-se de la 8,4% în 2004 la 13,8% în anul 2007", arată documentul, unde se precizează că, pe viitor, România va trebui să promoveze "o politică mult mai agresivă în a ajuta companiile româneşti în expansiunea lor regională".

Premierul în exerciţiu spune că, în perioada mandatului său, numărul de noi înmatriculări de autoturisme a fost de aproape 1,6 milioane de unităţi, iar în 2007 a fost înmatriculat acelaşi număr de autoturisme ca în intervalul 2001-2004.

În medie, deficitul bugetar în perioada 2005 - 2008 a fost mai mic ca pondere în PIB decât cel realizat în perioada 2001 - 2004, respectiv de 1,8% faţă de 2,4%. În ceea ce priveşte arieratele în economie, raportul arată că ponderea lor în PIB scade de la 25% în 2004 la 14% în 2007 şi la aproape 10% în 2008. Rezerva internaţională a crescut de la 12 miliarde euro în 2004 la aproape 30 miliarde de euro în prezent.

În ceea ce priveşte datoria externă privată, aceasta s-a majorat de la 19% din PIB în 2004 la 43% în PIB în septembrie 2008. "Datorită acestei componente, stocul total al datoriei externe şi-a majorat ponderea în PIB de la 35% în 2004 la 51% din PIB în septembrie 2008", se arată în document. Premierul în funcţie spune că datoria publică externă a fost menţinută la circa zece miliarde de euro, deşi investiţiile publice s-au majorat de cinci ori.

În ceea ce priveşte şomajul, Tăriceanu spune că, dacă în perioada 2000-2004, guvernul de stânga a pierdut 154.000 de locuri de muncă, "în perioada 2005 - 2008, am creat 600.000 de noi locuri de muncă".

"Dacă într-un context economic favorabil, guvernarea de stânga 2000-2004 a dus la pierderea a 150.000 de locuri de muncă, vă daţi seama la ce ne putem aştepta dacă se pun în aplicare aceleaşi politici de stânga, dar într-un context de criză economică mondială?", a spus Tăriceanu.

Tăriceanu a declarat că, prin măsurile luate de Guvernul pe care l-a condus, câştigul salarial mediu net a crescut cu 118%, de la 599 lei în 2004 la 1308 lei în iulie 2008. În intervalul 2005 - 2008, valoarea punctului de pensie a crescut de 2,4 ori, de la 286,9 lei în decembrie 2004, la 697,5 lei, începând cu luna octombrie a anului 2008, urmând ca la sfârşitul anului să ajungă la 699 lei. În ceea ce priveşte pensia de agricultor, a declarat că aceasta a crescut de trei ori, de la 79 de lei în decembrie 2004, la 240 de lei în decembrie 2008.

"Solicit ca următorul Guvern să continue să crească pensiile, prin stimularea creşterii economiei", a declarat Tăriceanu. "Astăzi, avem o economie puternică, pregătită să facă faţă crizei economice", a conchis el.