Actualizare 20:10 Dragnea: "Nu pot să cer demisia Codruţei Kovesi pentru existenţa unui conflict juridic de natură constituţională"
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat astăzi, la Parlament, că nu poate să ceară demisia procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, pentru existenţa unui conflict juridic de natură constituţională.
Întrebat dacă împărtăşeşte poziţia lui Călin Popescu-Tăriceanu potrivit căruia se impune demisia din partea Laurei Codruţa Kovesi, Liviu Dragnea a răspuns negativ.
Liderul PSD a subliniat, citat de News.ro: "Nu împătăşesc (opinia lui Tăriceanu, n.r.). Pentru aşa ceva eu nu pot să cer demisia nimănui pentru că există conflicte juridice de natură constituţională, au mai existat, vor mai exista şi Curtea va decide. Nu pentru aşa ceva eu aş cere demisia cuiva".
Preşedintele Camerei Deputaţilor a mai spus că social-democraţii nu au avut niciodată de gând să ceară revocarea lui Kovesi de la şefia DNA.
"Noi, ca partid, nici în campanie, nici înainte de campanie, nici după alegeri nu am avut de gând şi nu avem de gând să cerem revocarea celor trei procurori: procuror general, procuror-şef DIICOT, procuror-şef DNA", a precizat Liviu Dragnea.
----------
În orice stat de drept, decizia de ieri a Curţii Constituţionale (CCR) referitoare la ancheta DNA privind Ordonanţa de Urgenţă (OUG) 13 trebuia urmată de demisia şefei DNA, care "a acţionat în logica instituţiilor opresive din statul comunist", afirmă preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Acesta a scris astăzi, pe pagina sa de Facebook: "În orice stat de drept, o decizie ca aceea a CCR ar fi fost urmată de demisia şefului instituţiei care a încălcat un principiu fundamental al democraţiei: separaţia puterilor în stat. Refuzul de a demisiona este încă o dovadă a ceea ce aş numi corupţia de putere. Am spus şi repet: puterea absolută corupe absolut. Din păcate, DNA a acţionat în logica instituţiilor opresive din statul comunist, convinse că au toată puterea şi că nimeni nu le poate sta în cale. Decizia CCR este una istorică şi cred că stopează ofensiva unor instituţii nedemocratice de a prelua toată puterea în România. Ca preşedinte al Senatului, Camera superioară a forului democratic suprem, nu pot decât să sper că în instituţiile nedemocratice mai sunt oameni care au suficientă responsabilitate pentru a înţelege că lucrurile trebuie să se schimbe".
Potrivit lui Tăriceanu, schimbarea trebuie să înceapă cu o "curăţire" a acestor instituţii.
El mai afirmă: "Opinia publică a aflat în ultimele săptămâni informaţii compromiţătoare despre procurori care s-au comportat nedemn pentru funcţia lor: au acţionat abuziv, în logica cuiva care ştie că are puterea absolută. De asemenea, au ieşit la suprafaţă informaţii legate de protocoale dintre SRI şi DNA care depăşesc cu mult cadrul legal de relaţionare între cele două instituţii. De la mic la mare, de la cazuri individuale la modalităţi de acţiune instituţionale, se vede cum cancerul corupţiei de putere riscă să cuprindă întreg acest sistem. Deci, o curăţire nu mai poate fi amânată".
De asemenea, preşedintele Senatului spune că decizia CCR trebuie să aducă în prim-plan şi "încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor".
Tăriceanu a mai scris: "Decizia nu este propriu-zis despre aceste drepturi, dar încălcarea lor este un efect nedorit al beţiei de putere. Am speranţe că eforturile mele, alături de reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi şi o serie de voci din societatea civilă, vor da roade. În România de astăzi, drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt încălcate, telefoanele cetăţenilor sunt ascultate fără mandat, oameni nevinovaţi sunt hăituiţi de justiţia care ar trebui să le facă dreptate, iar România pierde sute de milioane de euro la CEDO. Aceste lucruri trebuie schimbate şi eu voi continua să acţionez pentru a le schimba".
Curtea Constituţională a admis, ieri, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută chiar de Tăriceanu, după ce procurorii au deschis o anchetă cu privire la elaborarea proiectului de OUG de modificare a Codurilor penale. "Există conflict juridic între autorităţi când o putere îşi arogă competenţe, puteri care revin altei puteri", a declarat Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale a României.
El a precizat că DNA şi-a depăşit atribuţiile în ancheta privind OUG 13 şi că nu trebuia să verifice legalitatea, oportunitatea ordonanţei, ci trebuia să se rezume la aspectele penale: "Toată tevatura asta probabil că nu s-ar fi ivit dacă ar fi existat o cooperare loială între autorităţi. Asta înseamnă că acele avize puteau fi cerute sub forma unei consultări".
Preşedintele CCR a mai declarat că verificarea respectării condiţiilor de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă revine Curţii Constituţionale, nu DNA şi că a fost încălcat dreptul Guvernului de a decide oportunitatea legiferării.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2017, 18:04)
Intr-un stat de drept presedintele camerei deputatilor (puterii legislative) nu este condamnat penal pt. Fraudarea alegerilor, iar cel al senatului..... sa nu ne pronuntam inca dar....va urma......
In ultima perioada CCR cam taie si spanzura.....iar intr-un stat de drept membrii CCR nu sunt numiti politic si tot intr-un stat de drept DNA ar trebui sa lucreze mai in liniste...un pic de prezumtie de nevinovatie inainte de pronuntarea definitiva a sentintelor
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2017, 19:23)
Numărarea votanților nu reprezintă fraudarea alegerilor.
Aia s-a petrecut în 2009, iar instituția care a fraudat acele alegeri beneficiază de secretizarea fraudării timp de 50 de ani.
2. Paradox ?
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2017, 18:37)
Cu multe MOAȘE: JUSTIȚIE cu buric netăiat -legi flambate contordionat ...