TĂRICEANU: Viitorul relaţiilor ACP-UE după 2020, o temă importantă pe agenda europeană

Viitorul relaţiilor ACP-UE după 2020 este "o temă importantă pe agenda europeană", ceea ce conferă Acordului Post-Cotonou statutul de dosar principal pentru Consiliul Uniunii Europene, a declarat, astăzi, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

"Viitorul relaţiilor ACP-UE după 2020 este o temă importantă pe agenda europeană, ceea ce conferă Acordului Post-Cotonou statutul de dosar principal pentru Consiliul UE. Preşedinţia română este hotărâtă să continue munca predecesorilor săi prin îndeplinirea rolului de observator în cursul negocierilor cu ACP. În opinia noastră, dezvoltarea de viitor a cadrului de cooperare trebuie fundamentată în Agenda de Dezvoltare 2030 şi, totodată, să-i fie asigurată adaptarea la noile provocări şi oportunităţi caracteristice unui context global în permanentă schimbare. Ne bucurăm să constatăm că părţile împărtăşesc ambiţia de a determina prin relaţia ACP-UE facilitarea de poziţii comune în forurile internaţionale şi construirea de alianţe când este posibil. Aşa cum ne spune un cunoscut proverb african: 'Cine vrea să ajungă repede, să meargă singur. Cine vrea să ajungă departe, să meargă împreună cu alţii'. Doar prin efortul de a lucra împreună şi prin asumarea unui parteneriat cu avantaje reciproce vom reuşi să implementăm obiectivele de dezvoltare globală, în folosul întăririi păcii mondiale şi prosperităţii, prin ghidarea întregii lumi pe calea sustenabilităţii şi rezilienţei, cale pe care nimeni nu este lăsat în urmă", a declarat Tăriceanu la şedinţa plenară de deschidere a celei de-a 37-a sesiuni a Adunării Parlamentare Paritare Africa, Caraibe, Pacific - Uniunea Europeană (ACP-UE), care a avut loc astăzi, la Palatul Parlamentului, potrivit Agerpres.

El a adăugat că relansarea relaţiilor cu statele insulare din Pacific este un capitol al eforturilor României de a dezvolta dialogul internaţional şi cooperarea în spiritul Agendei de Dezvoltare ONU 2030.

"Astfel, în numai un an, din februarie 2018 până în februarie 2019, România a stabilit relaţii diplomatice cu Palau, Vanuatu, Kiribati şi Micronezia, care vor fi urmate, în viitorul apropiat, de Tonga. Totodată, în iulie 2018, ambasadorul nostru din Canberra şi-a prezentat scrisorile de acreditare în Insulele Solomon şi Kiribati, fiind primul ambasador român în aceste ţări. Ne-am propus să sporim dialogul politic între România şi Insulele din Pacific, inclusiv la nivel parlamentar. Au avut loc contacte de lucru în cadrul cărora ne-am prezentat oferta pentru dezvoltarea schimburilor bilaterale în domeniile managementului regiunilor costiere, burse universitare, programe de instruire profesională în special în sectorul medical, punerea la dispoziţie a experienţei româneşti în managementul eroziunii solurilor, prevenirea secetei şi energiile regenerabile, dezvoltarea comerţului bilateral, precum şi cooperarea în domeniile turismului, sportului şi tineretului", a menţionat Tăriceanu, precizează sursa citată.

Preşedintele Senatului a mai subliniat că pe parcursul ultimilor doi ani România a făcut paşi importanţi de iniţiere a legăturilor cu Caraibele, "cu scopul de a pune temeliile unui angajament pe termen lung cu regiunea".

"Urmărim să construim relaţii bilaterale sustenabile şi orientate spre rezultate cu toate statele membre CARICOM şi cu secretariatul şi instituţiile permanente CARICOM, precum şi de a dobândi o înţelegere aprofundată asupra Caraibelor ca întreg, a intereselor, a priorităţilor de dezvoltare şi preocupărilor sale, prin prisma diversificării legăturilor regiunii cu Europa. Răspunsurile din Caraibe au fost analizate cu atenţie pentru formularea poziţiei României cu privire la mandatul european în cadrul negocierii UE-ACP a Acordului Post-Cotonou. De asemenea, în 2018, ţara mea a implementat cu succes trei proiecte de cooperare dedicate regiunii CARICOM, iar acest demers va continua şi anul acesta. (...) Aşa cum spunea, acum mai bine de un veac, un renumit scriitor american: 'Să ne strângem e un început; să rămânem laolaltă e un progres; să lucrăm împreună este un succes!' În opinia mea, cooperarea ACP-UE îndeplineşte cu sârguinţă aceste trei etape, ceea ce conduce la consolidarea schimburilor inter-regionale în beneficiul edificării treptate a unui cadru actualizat de cooperare, precum şi la sporirea interconectării politicilor care răspund cerinţelor actuale ale dezvoltării fiecăruia dintre popoarele noastre", a mai spus Tăriceanu.