TAXA PE CONSTRUCŢII SPECIALE NU ARE APLICABILITATE Un guvern special

• Update 16:40 FIC: Impozitul pe construcţii speciale va avea un impact negativ semnificativ

Consiliul Investitorilor Străini (FIC), împreună cu Romanian Business Leaders şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România atrag atenţia că introducerea în forma actuală a impozitului pe construcţii speciale va avea un puternic impact negativ asupra mediului de afaceri, mesaj transmis în cadrul unei mese rotunde cu reprezentanţi ai presei pe tema impozitului pe construcţii şi a mecanismului său de implementare.

Potrivit unui comunicat remis redacţiei, în cadrul reuniunii au fost analizate măsurile fiscale recent adoptate precum şi priorităţile FIC, atenţia fiind însă concentrată asupra impozitului pe construcţii în contextul economic actual.

Preşedintele FIC, Mihai Bogza a declarat: "Introducerea impozitului pe construcţiile speciale, aşa cum apare în Ordonanţa de Guvern, va crea distorsiuni majore în economie, cu atât mai mult cu cât, cu doar câteva zile înainte de termenul de declarare şi plată există încă numeroase neclarităţi cu privire la modul de aplicare. Nu mai vorbim de faptul că însuşi modul de aplicare este de natură să creeze neajunsuri majore în economie şi să lase loc de interpretări abuzive ale autorităţilor fiscale. Imaginaţi-vă că o companie are nişte instalaţii vechi, total amortizate, dar care nu au fost scoase din gestiune si pe care nu le mai foloseşte, dar plăteşte 1,5% din valoarea lor brută. Personal consider că aceasta este o situaţie lipsită total de vreo raţiune economică şi totuşi perfect reală".

Daniel Anghel, membru in Board-ul FIC a declarat: "Încă de la sfârşitul anului trecut am transmis autorităţilor române mesajul că implementarea acestui impozit va avea un impact negativ semnificativ asupra companiilor de stat şi private care deţin construcţii speciale, afectând astfel companii ce activează în domenii care oricum necesită programe investiţionale majore şi constante de modernizare a infrastructurii existente, precum producţia, transportul şi distribuţia de utilităţi, agricultura, telecomunicaţiile si energie. Mai mult, am specificat în mod cât se poate de clar faptul că noul impozit creează distorsiuni pentru mediul de afaceri românesc din perspectiva atractivităţii investiţionale şi competitivităţii economice a României".

În scopul reliefării fără echivoc a impactului generat de către impozitul pe construcţii, mediul de afaceri a demarat o analiză de impact proprie, rezultatele acesteia fiind înaintate autorităţilor pentru a atrage atenţia asupra repercusiunilor majore generate de implementarea acestui impozit, se mai arată în comunicat.

"38 de companii din industrii precum telecomunicaţii, materiale de construcţii, energie, transport şi logistică, producerea băuturilor alcoolice sau industria farmaceutică au contribuit cu informaţii importante la analiza de impact. În urma acestei analize a rezultat un impact cumulat al impozitului pe construcţii de aproximativ 1,1 miliarde RON ceea ce mă face să mă gândesc serios la un potenţial impact la nivelul întregii economii cu mult mai ridicat, impact care are mări şanse să depăşească estimarea autorităţilor de 1,5 miliarde RON din care doar 500 milioane RON impozit colectat la buget", a precizat Daniel Anghel.

În cadrul discuţiilor purtate în trecut cu autorităţile au fost prezentate si dezbătute deficientele existente cu privire la impozitul pe construcţii, accentul fiind pus pe cota de impozitare aplicabilă, activele supuse impozitării şi baza impozabilă, potrivit FIC.

Anghel susţine că activele supuse impozitului pe construcţii au o durată de funcţionare ridicată, situată în intervalul 10 - 60 ani iar cota de impozitare este extrem de ridicată, "astfel încât putem deduce că un contribuabil va plăti între 15% şi 90% din valoarea totală a activului, ceea ce este excesiv şi denotă neînţelegerea de către iniţiatorii acestui act normativ, a impactului pe termen mediu şi lung generat de acest impozit. În plus, nu se face nici o distincţie în privinţa bazei de impunere între activele în funcţiune, activele în inactivitate temporară sau activele în conservare. Trebuie reţinut faptul că, de exemplu, activele aprobate la casare nu mai sunt funcţionale, nemaiputând genera beneficii economice, dar cu toate acestea impozitul se va datora şi se va plăti de către contribuabil".

Şerban Toader, membru în board-ul FIC, a dorit să atragă atenţia cu privire la necesitatea stringentă a unei cooperări active între autorităţi şi mediul de afaceri asupra tuturor schimbărilor majore in domeniul fiscalităţii.

"Introducerea acestui impozit fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri şi fără efectuarea unui studiu de impact, afectează companiile care au investit în România, punând sub semnul întrebării însăşi viabilitatea afacerii desfăşurata de fiecare în parte. Cu toate că înţelegem constrângerile care există la nivel bugetar, ne exprimăm încă o dată, şi pe această cale, disponibilitatea de a intensifica dialogul cu autorităţile competente pentru a limita efectele introducerii acestui impozit în forma sa actuală", a declarat Şerban Toader.

"FIC împreună cu Romanian Business Leaders şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România consideră că soluţia optimă pentru menţinerea în limitele agreate a obligaţiilor asumate în faţa organismelor internaţionale de finanţare o reprezintă implementarea unor măsuri direcţionate către îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi către reducerea evaziunii fiscale, nu impozitarea excesivă a contribuabililor care îşi îndeplinesc obligaţiile de plată", concluzionează comunicatul.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) este asociaţia celor mai importanţi investitori străini din România. FIC a fost înfiinţat în 1997 când şi-a început activitatea cu 25 de companii membre. În prezent numără 120 companii membre, ale căror investiţii cumulate reprezintă în jur de 35 miliarde euro, adică aproape două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate în România din 1990 până în prezent.

Componenţa FIC include companii care furnizează economiei româneşti o varietate de bunuri şi servicii şi care au creat aproape 200.000 de locuri de muncă directe şi indirecte pentru economia româneasca.

În Top 10 cele mai mari companii după cifra de afaceri, opt companii sunt membre FIC, iar 35 companii membre sunt incluse în Top 100 - conform raportului "Major Companies in Romania" dat publicităţii în 2013, de către IBP.

----

• Update 14:00: FIC, AOAR şi RBLS cer Guvernului să suspende plata taxei pe stâlp

Introducerea în forma actuală a impozitului pe construcţiile speciale va avea un puternic impact negativ asupra mediului de afaceri, a fost mesajul transmis miercuri de reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini, ai Romanian Business Leaders şi Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România la o masă rotundă desfăşurată pe tema noului impozit.

"Consultarea mediului de afaceri a lipsit cu desăvârşire. Susţinem eliminarea totală a impozitului pe construcţii sau, în cel mai rău caz, suspendarea aplicării prevederilor OUG 102 în forma actuală şi înlocuirea cu un nou act normativ care să prevadă reducerea cotei de impozitare, împreună cu modificarea bazei impozabile în valoare fiscală netă. Impozitul pe construcţii a fost gândit pe baza unei perspective pe termen scurt, când tocmai o viziune clară şi cu spectru larg ar fi fost necesară pentru relansarea economică a României", sunt doar câteva dintre concluziile mediului de afaceri.

"38 de companii din telecom, construcţii, energie, transporturi sau farma au contribuit cu informaţii la analiza de impact. În urma acestei analize a rezultat un impact cumulat de 1,1 miliarde de lei, ceea ce mă face să mă gândesc serios la un potenţial impact la nivelul întregii economii cu mult mai ridicat care are mari şanse să depăşească estimarea autorităţilor de 1,5 miliarde de lei, din care doar 500 de milioane lei impozit colectat la buget", a precizat Daniel Anghel, membru în boardul FIC.

În discuţiile avute cu autorităţile au fost prezentate şi deficienţele acestui impozit, accentul fiind pus pe cota foarte ridicată de impunere. "Activele supuse impozitului pe construcţii speciale au o durată de funcţionare situată în intervalul 10-60 de ani, iar cota de impozitare este foarte ridicată, astfel încât putem deduce că un contribuabil va plăti între 15 şi 90% din valoarea totala a activului, ceea ce denotă neînţelegerea de către iniţiatorii acestui act  normativ a impactului pe termen mediu şi lung generat de acest impozit", a mai spus Anghel. 

---

Ordonanţa privind taxa pe construcţiile speciale are probleme mari pe care nu le pot rezolva clarificările aprobate ieri în şedinţa de guvern, ne-au declarat reprezentanţi ai mediului de afaceri. Aceştia au adăugat: "Din ce înţelegem, ordonanţa privind taxa pe construcţiile speciale nu are aplicabilitate în momentul de faţă şi riscă să fie sancţionaţi cei care nu ştiu cum să o calculeze. Normal ar fi ca normele de aplicare să fie trecute prin Parlament, după consultarea mediului de afaceri. Ar putea dura de la două luni până la doi ani, în funcţie de voinţa politică. Până s-ar clarifica situaţia, Guvernul ar putea să prelungească prin ordonanţă termenul de aplicare, să zicem cu şase luni. Dar dacă Guvernul a socotit ca venituri bugetare banii colectaţi din această taxă, atunci are o problemă".

Guvernul a adoptat ieri o serie de clarificări ale modului de determinare a bazei impozabile a impozitului pe construcţii speciale, deşi chiar şi reprezentanţi ai Executivului recunosc slăbiciunile acestui act normativ. Dragoş Andrei, consilier al premierului, a declarat: "În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcţii speciale, este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte".

El a arătat că, după şedinţa de Guvern de ieri, în care s-au adoptat clarificări ale modului de achitare a impozitului pe construcţii speciale, a avut o discuţie cu ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, privind soluţiile pentru eliminarea speţelor apărute în urma aplicării acestui impozit. "Suntem foarte preocupaţi cum putem să modificăm ordonanţa, care se va transforma în lege, ca să eliminăm aceste probleme", a precizat Dragoş Andrei.

Reprezentanţi ai mediului de afaceri au reclamat, în mai multe rânduri, că nu ştiu încă în mod clar cum trebuie calculat impozitul pe construcţii speciale, deoarece nu există norme de aplicare, deşi noua taxă a fost introdusă de la începutul anului, iar prima plată aferentă trebuie efectuată până la 26 mai.

Întrebat în urmă cu două săptămâni ce se va întâmpla cu "taxa pe stâlp", deoarece ar trebui să fie încasată până pe 26 mai şi nu există norme de aplicare, premierul Victor Ponta a spus: "Cam de vreo 100 de ori v-am zis, vă mai zicem a 101-a oară şi o să mă întrebaţi din nou, şi anume: ne-am întâlnit şi cu mediul de afaceri, toată lumea a înţeles foarte clar ce are de raportat şi ce are de plătit. Mai departe, ce să vă spun?".

Guvernul a introdus de la începutul anului un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei.

Impozitul este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

Recent, premierul Ponta a declarat că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale. Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a precizat că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţine mai mult de un miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat, potrivit Mediafax, că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Impactul bugetar al unei reduceri a CAS cu cinci puncte calculat pentru al doilea semestru din acest an este de 2,6 miliarde lei.

• Ovidiu Nicolescu: "Impozitul pe construcţii speciale, realizat de «pălărişti», nu de specialişti"

Impozitul pe construcţii speciale ("taxa pe stâlp") este un lucru făcut ochiometric, realizat de «pălărişti», nu de specialişti, a declarat, recent, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Domnia sa a precizat: "Impactul taxei pe stâlp asupra companiilor va fi mare. Autorităţile nu au făcut niciun fel de notă de impact, nu au respectat directiva Uniunii Europene. Preconizăm că vor scădea investiţiile din România. Această taxă se regăseşte şi în cazul altor ţări, dar cu valori cuprinse între 0,25% şi 0,5%, şi nu este foarte răspândită. În mod normal, aceasta nu se aplică la stâlpi, ci la transformatoare şi alte construcţii de acest gen. Efectele negative sunt multiple, atât economice cât şi sociale". La începutul lunii mai, Organizaţia Patronală a Producătorilor de BCA din România "PRO BCA" a acuzat Guvernul că nu a dat răspuns la solicitările venite din partea tuturor agenţilor economici cu privire la taxa pe construcţiile speciale ("taxa pe stâlp") şi a solicitat calcularea taxei la valoarea rămasă neamortizată, nu la cea de inventar, precum şi excluderea din baza de calcul a activelor aflate în conservare.