Tendinţele suveraniste ale lui Antonescu

În contextul alegerilor prezidenţiale din 2025, Crin Antonescu, candidatul coaliţiei PSD-PNL-UDMR, a revenit în prim-planul politicii româneşti după o absenţă de aproximativ un deceniu. Chiar dacă reprezintă candidatul a trei partide considerate pro-europene, Crin Antonescu a introdus în discursul său critici la actualele tendinţe globaliste şi a subliniat importanţa păstrării identităţii naţionale.

La recentul Congres extraordinar al PSD care i-a validat susţinerea candidaturii, Crin Antonescu a spus: "Nu trebuie să-mi dea voie nimeni să-mi iubesc ţara, să-mi pun ţara pe primul loc" şi a adăugat că identitatea naţională "nu este o fantasmagorie făcută din patru-cinci cuvinte", ci este bazată pe istorie reală şi performanţe concrete.

Mai mult, Antonescu s-a declarat un partizan al familiei tradiţionale: "Cred, asemenea primului ministru şi asemenea noului preşedinte al Statelor Unite, că familia este formată dintr-un bărbat şi o femeie. Cred, în acelaşi timp, că trebuie să garantăm libertatea oricărei opţiuni posibile în natură, inclusiv de natură sexuală. Dar cred că în ceea ce priveşte familia, sub toate formele ei, în ceea ce priveşte educaţia şi în ceea ce priveşte manifestările publice este foarte bine ca acest lucru să rămână opţiunea noastră intimă. Şi vă spun sincer că nu îmi doresc o ţară în care să avem într-o săptămână parada heterosexualilor şi într-o săptămână parada homosexualilor, fiecare în intimitatea lui, fără nicio paradă. Doi, suntem o ţară creştină. Asta nu este un enunţ exclusiv, este un enunţ identitar şi istoric, dar suntem o ţară în care oameni aparţinând altor confesiuni, altor religii, precum şi ateii, au drepturi absolut egale să se exprime, să îşi practice credinţele sau convingerile în aceeaşi măsură. Dar legile, cutuma, practicile trebuie să apere şi să garanteze respectul acelor forme care sunt definitorii pentru identitatea naţională, pentru tradiţia naţională şi pentru tot ceea ce în ochii celor mai mulţi dintre români sunt lucruri mai presus de viaţa noastră curentă, pe care nu le putem niciodată călca în picioare sau insulta"

Acest tip de retorică a fost întâmpinat cu scepticism de către unii analişti pro-europeni, care consideră că astfel de poziţii pot alimenta diviziuni în societate şi pot îndepărta România de partenerii săi occidentali.

O altă temă căreia trebuie să îi facă faţă Crin Antonescu este rolul pe care l-a jucat în 2012, în cadrul Uniunii Social Liberale (USL), atunci când social-democraţii şi liberalii au decis suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi înlocuirea intempestivă a Avocatului Poporului. O parte dintre analiştii politici şi o parte importantă din alegătorii de dreapta consideră că aceste acţiuni au fost toxice pentru ţara noastră, reprezentând o încercare de a demola progresele realizate anterior şi de a submina statul de drept. Partizanii lui Antonescu susţin însă că, deşi referendumul pentru demiterea preşedintelui a eşuat din cauza neîndeplinirii cvorumului, USL a câştigat alegerile din 2012 cu o majoritate covârşitoare, ceea ce indică o susţinere semnificativă la acel moment.

Crin Antonescu trebuie să răspundă şi la întrebările referitoare la lipsa prezenţei sale din viaţa publică din 2014 încoace. Criticii acestuia se întreabă dacă, după un deceniu de absenţă, candidatul coaliţie de guvernare mai are conexiunea necesară cu realităţile actuale ale societăţii româneşti şi dacă poate răspunde eficient provocărilor contemporane. În această perioadă, el a declarat că s-a dedicat activităţilor intelectuale şi a trăit din veniturile soţiei sale şi din economiile personale, lucru inacceptabil pentru cea mai mare parte a electoratului.

• Fostul şef al SRI, susţinătorul candidaturii lui Antonescu

Crin Antonescu trebuie să lămurească rapid şi legăturile sale cu anumite grupuri de influenţă. De exemplu, mass-media a menţionat că, în ultimii zece ani, el a fost susţinut şi promovat de membri ai aşa-numitului "grup de la Monaco", un cerc de oameni de afaceri şi foşti ofiţeri ai Securităţii. Este vorba despre relaţia pe care apropiaţii lui Crin Antonescu - Ramona Mănescu şi soţul acesteia - o aveau cu Dragoş Dobrescu, membru al respectivului grup.

Pe deasupra, Antonescu a recunoscut recent că unul dintre susţinătorii candidaturii sale este Eduard Hellvig, fostul şef al SRI.

"Am fost în multe formule alături de Eduard Hellvig înainte de a fi domnia sa director la SRI. Am făcut politică împreună, suntem prieteni, e o relaţie apropiată, de prietenie, intelectuală, politică şi care a fost foarte intensă acum 10 ani; după aceea drumurile noastre s-au despărţit, ne-am întâlnit destul de rar şi am comunicat destul de rar. (...) Domnul Hellvig este un susţinător al candidaturii mele (...). Hellvig, SRI, este povestea lor de dragoste şi de de profesie, nicio legătură între mine şi SRI, nicio legătură între mine şi calitatea de director al serviciului domnului Hellvig", a afirmat Crin Antonescu, citat de cotidianul Libertatea.

Aceste asocieri ridică întrebări privind independenţa sa politică şi influenţele din spatele candidaturii sale.

Deşi a fost desemnat candidat comun al coaliţiei PSD-PNL-UDMR, au existat speculaţii privind nivelul real de susţinere din partea acestor partide. Anumiţi comentatori au sugerat că PSD ar putea avea rezerve faţă de candidatura sa, având în vedere experienţele anterioare şi dinamica internă a partidului. Mai mult, după ce Ilie Bolojan va prelua azi funcţia de preşedinte interimar al ţării, există riscul ca acesta să devină mai prezidenţiabil decât Crin Antonescu, ceea ce ar putea isca discuţii aprinse în interiorul PNL. Toate aceste incertitudini ridică întrebări despre stabilitatea şi unitatea coaliţiei în jurul candidaturii lui Antonescu.

În concluzie, deşi Crin Antonescu beneficiază de o experienţă politică semnificativă şi de susţinerea unei coaliţii largi, candidatura sa nu este lipsită de controverse şi critici. Alegătorii sunt interesaţi să înţeleagă în ce măsură acesta poate răspunde provocărilor actuale ale României şi cum va aborda temele sensibile din societatea românească.

Citeşte Georgescu deasupra, Iohannis dedesubt - aşa a căzut moneda