
Îmi imaginez că aşa a început şi la alţii. Mai întâi s-a stricat încălzirea blocului. Câţiva vecini nu au mai vrut să o mai reparăm, aşa că am fost obligaţi să ne punem, cu toţii, centrale de apartament. După aceea, s-au defectat, pe rând, încuietoarea, interfonul, liftul şi tomberonul. Au fost reparate. Mai mult sau mai puţin. Locatarii şi-au pus, pe rând, "termopane", fiecare cum a ştiut: albe sau maro, mici sau mari. Blocul a fost construit prin 1938. Trebuie să fi fost odată o clădire elegantă, cu lojă pentru portar şi trepte de marmură la intrare. Acum arată decrepit şi ilogic.
Soarta clădirilor noastre ne oferă un model care să ne ajute să înţelegem ce s-a petrecut cu societatea noastră, în general. La începutul anului 1990, toată lumea era convinsă de necesitatea schimbării. Numai că unii credeau că reformele trebuie să fie radicale, iar alţii doreau o abordare graduală, una care să păstreze chiar o măsură de continuitate cu instituţiile şi valorile regimului comunist.
Bizar, dar această diviziune este validă în continuare. Aş fi crezut că gradualismul regimurilor Iliescu şi Constantinescu a lămurit pe oricine. Mă înşelasem. Disputa a rămas, doar argumentele s-au schimbat. În anii "90 ni se flutura spectrul "instabilităţii" sau se vorbea despre presupusa incapacitate a românului mediu de a se adapta la trauma "capitalismului sălbatic". Acum ni se spune că, de când am ajuns în UE, reformele radicale nu mai sunt necesare, pentru că deja au fost aplicate. Trebuie doar să ne "integrăm", ceea ce ar presupune doar o serie de mici sacrificii, cum ar fi acela de a curenta porcul de Crăciun.
În ultimele săptămâni, printre suporterii gradualismului a fost recrutat şi Karl Popper (1902-1994). Celebrul filozof a fost pus la treabă pentru a justifica păstrarea sistemului proporţional de vot, sub pretextul că sistemul majoritar (uninominal) ar duce la distrugerea democraţiei, exact ca în Franţa lui Chirac şi Sarkozy. Desigur, fără să se ţină seama că Popper însuşi era un susţinător al sistemului majoritar (uninominal), el arătând că sistemul proporţional permite perpetuarea la putere a aceloraşi grupuri, pe când cel majoritar permite cetăţenilor, prin votul lor, "să azvârle jigodiile în stradă" (expresia este a savantului vienez).
Permiteţi-mi o mică digresiune teoretică. Popper este faimos pentru respingerea a ceea ce el numeşte, în Societatea deschisă şi duşmanii săi (1945), "ingineria utopică", animată de ideea după care societatea trebuie schimbată "dintr-o lovitură", pe baza unui plan presupus raţional. După Popper, acesta e demersul lipsit de măsură şi plin de consecinţe nefaste al revoluţionarilor şi radicalilor socialişti. Abordarea corectă ar fi, după el, aceea a "ingineriei graduale" (piecemeal engineering), singura compatibilă cu o societate liberală. Aici, oamenii acţionează prudent şi limitat, corectându-şi greşelile pe baza datelor experienţei.
Pentru noi, acum - ni se explică - distincţia lui Popper ar fi importantă pentru că ne dezvăluie pericolele radicalismului. Cei care vin cu propuneri să schimbe lucrurile din temelii - "maximalişti" precum subsemnatul - ar trebui să ia aminte la tezele epistemologului nostru.
Miza, aici, e să înţelegem ceva despre noi înşine. Dar o vom face pornind tot de la filozof. Problema este că intenţia sa a fost cu totul alta decât să devină avocatul unui gradualism balcanic. Popper era austriac (altfel spus, neamţ). De la finele secolului al XIX-lea apare, în spaţiul german, un adevărat cult al ingineriei, care devine o activitate cu un statut deosebit. Şi azi, inginerul german e un personaj aproape mitologic, cu o atenţie la detaliu fanatică, dar şi cu un simţ al sistemului. E riguros, dar şi inventiv. Uneori, radical de inventiv.
Cu totul altceva este "cârpaciul". La prima vedere, şi el este un adept al ingineriei graduale. Realitatea este, însă, alta. La cârpaci, totul e, cu necesitate, provizoriu. Îl cunoaştem cu toţii. Instalatorul care îţi leagă o ţeavă cu sârmă, mecanicul care strânge şuruburile cum apucă, zugravul care lipeşte faianţa cu aracet subţiat cu apă. Tot ce poate el e să "cârpească", să ţină de pe o zi pe alta. E mereu copleşit, mereu are treabă în altă parte, şi nu găseşte câte o piesă.
Inginerul este, aşadar, foarte diferit de cârpaci. Unul acţionează în echipă, pe baza unor abordări ştiinţifice, educate, pe când celălalt a venit "să dea un tun", însoţit de câţiva "băieţi". Întrebarea este: noi, în această ţară, am avut parte de ingineri sau de cârpaci ai sistemului politic?
Am revenit la faţada blocului. De data aceasta, faţada blocului nostru politic. Legi strâmbe, o Constituţie confuză, cozi în faţa ghişeelor pentru acte absurde, străzi murdare şi instituţii ineficiente. Aici nu au fost inginerii lui Popper, ci "băieţii deştepţi". O ciupeală aici, o ciupeală colo. Acestea sunt personajele care trebuie aruncate afară, dintr-o dată, din laboratorul politicii şi din casele noastre.
1. Tot un articol slab
(mesaj trimis de Alexu în data de 22.01.2008, 17:15)
Daca scriai despre ceva la care te pricepi poate iti iesea, cat despre incalzirea centralizata ( nu uita ca a fost un politician care a recunoscut ca sistemul trebuie inchis : si acum dom' presedinte incearca sa il inchida pe el) sa nu uiti ca regiile au cheltuit peste 2 mld de USD pentru retehnologizare si au un randament de max 50 % asa ca fiecare plateste pentru prostia primarilor si a altora. Cat despre sistemul politic ar fi bine sa spui doar sistem , ca lumea intelege. As aprecia daca tot esti consilier la presedentie sa ii spui lu' Base ca e unul care cere ca toate platile catre toti cei care au lucrat in securitate sa fie suspendate - ma refer la pensii- si sa fie inlocuite de ajutor social fiindca nu dorim sa moara ci doar sa scoata la iveala pe cei care acum isi zic politicieni sau presedinti simpatizanti ai serviciilor oridecare ar fi ele.
2. incalzire
(mesaj trimis de Catalin Avramescu în data de 22.01.2008, 20:25)
Domnule Alexu, m-as bucura daca ati citi articolul in intregime inainte sa faceti comentarii. Blocul e din 1938 si nu e conectat la nici o "regie" de termoficare. Avea centrala proprie, una la doar 16 apartamente. Nu are nimic de-a face cu "retehnologizarea", cu "primarii", si cu cele "2 miliarde" despre care vorbiti.
2.1. reflexe culturale (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de P.Razvan în data de 22.01.2008, 22:00)
Gradualismul balcanic sau intr-un sens mai precis cel autohton s-a tradus in ultimele decenii in lene ,lancezeala ,letargie nationala.....in definitiv stagnare (cuvantul-definitie al ultimilor 18 ,dupa TRU).In logica discursului dizertatia dumneavoastra teoretica transeaza teza "ingineriei graduale" situand-o in "campul" carpelii graduale , in cazul nostru.
Domnule Avramescu mai curand ar trebuie sa vedem in aceste cupluri inginerie\carpeala , inginer\carpaci reflexe culturale cu o miza specifica si intr-un sens mai larg chiar o intreaga istorie culturala. Romanii si nemtii....
Un articol parabola exclent...despre regia de termoficare , dupa cum cred unii.Felicitari !!!