Testul electoral

Noua guvernare a ieşit din perioada de graţie. Atacurile se înlănţuie indicînd, poate, o coordonare. Semnificaţia acestor mişcări rămîne încă obscură, dar interpretarea lor ca mijloace de contraatac, ori ca diversiuni sau chiar ofensive deschise împotriva noilor decidenţi depinde de acţiunile imediat următoare. Primul test politic după votul de investitură, împărţirea poziţiilor, a devoalat slăbiciunile struc-turale ale coaliţiei. Testul FMI a pus guvernul într-o poziţie delicată în raport cu mediul de afaceri. Testul social debutează cu modificarea Codului muncii care ostilizează întreaga mişcare sindicală. Deschiderea mai multor fronturi induce cos-turi de imagine importante. Urmează, peste 7 săptămîni, pe 3 aprilie, primul test electoral care poate fi şi primul moment al adevărului. Dincolo de alegerea succesorului lui Traian Bă-sescu la primăria generală, la aceeaşi dată se vor organiza alegeri parţiale pentru primari şi consilii în 9 comune, doar pentru consilii locale în 2 comune şi doar pentru primari în alte 7 comune. În afara Bucureştiului unde poziţia Alianţei pare stabilă, alegerile vor avea loc în 13 judeţe din care 9 sunt controlate la nivelul consiliilor judeţene de PSD. Campania pentru pri-mă-ria Capitalei va da acestor alegeri parţiale o dimensiune po-litică naţională. După doar patru luni democraţia sondajelor se va confrunta din nou cu democraţia electorală.

După ce tensiunile legate de sondajele de opinie CURS-CSOP păreau să conducă spre primul conflict major în interiorul Alianţei, desemnarea lui Adriean Videanu drept candidat a liniştit spiritele. Formula desemnării candidaţilor Alianţei prin intermediul sondajelor paralele şi-a dovedit limitele, iar conflictul, nu tocmai camuflat, dintre PNL şi PD a ilustrat starea de fapt a raporturilor de forţă. Deşi candidatura lui Adriean Videanu din partea Alianţei era aproape o certitudine încă îna-inte ca Ludovic Orban să îşi înceapă campania de promovare, confruntarea dintre cele două partide a dovedit viciile de comunicare şi colaborare între parteneri în etapa post Băses-cu-Stolojan. Fără sprijinul partidului său, poate şi datorită plasării sale surprinzătoare pe poziţiile fuziunii imediate între PNL şi PD, Orban şi-a temperat ambiţiile şi s-a conformat calculului politic.

Pentru Adriean Videanu, candidatura la Bucureşti era esenţială în confruntarea internă în partid. Poziţia sa se va întări ca urmare a campaniei electorale şi o posibilei victorii. Deja un partid de primari PD încearcă să transforme rezultatul unei conjuncturi într-un avantaj competitiv în raport cu celelalte formaţiuni politice. Strategia Bă-sescu din 2004 de relansare a partidului prin participarea liderilor în alegeri majoritare şi-a dovedit eficienţa. Trecuţi prin această experienţă, liderii şi-au creat o platformă locală stabilă care le asigură poziţia în partid, dar şi pe plan naţional. Din afara guvernului şi Parlamentului, liderii PD au o marjă de libertate care lipseşte PNL sau PSD.

Confirmarea oficială a acestei candidaturi relaxează pentru moment viaţa de partid. După eliminarea grupului Guşă, concurenţa pentru controlul partidului devine mult mai discretă. Amînarea congresului PD pentru luna iunie, la două luni după alegerile din Bucureşti, dar şi la sfîrşitul primei sesiuni parlamentare a noii legislaturi, asigură timpul necesar pentru analiza guvernării şi adaptarea strategiei la contextul politic. Dacă după congresul PNL şi defecţiunea lui Guşă poziţia PD în coaliţie părea fragilizată, noua conjunctură ar putea reconfigura raporturile politice. În acel context, situaţia Alianţei şi a guvernării va fi mult mai clară, iar PSD îşi va fi definitivat, cel puţin formal, structura şi lider-shipul.

Testul alegerilor locale va fi şi unul al poziţiei Alianţei în raport cu partenerii din coaliţie, mai ales PUR, şi opoziţie. PSD va fi pus, mai repede decît se aştepta, în faţa electoratului. Congresul acestui partid va avea loc după primul tur al confruntării şi va fi influenţat de acesta. Dacă al doilea tur nu va avea loc, iar rezultatele vor fi favorabile Alianţei, atunci imaginea PSD ca partid de opoziţie se va diminua. Teama de participare la confruntări în sistem majoritar se prelungeşte indi-cînd o stare a organizaţiei. Pentru a doua oară într-un an, PSD nu îşi desemnează rapid şi lucid candidatul pentru primăria generală. Lipsa de combativitate pe fundalul luptelor interne ar putea adînci criza.

Alegerile parţiale din aprilie ar putea genera noi tendinţe politice. În funcţie de rezultat ele vor determina atît poziţiile în interiorul Alianţei şi guvernării, cît şi relaţia cu opoziţia parlamentară. Cîştigarea pariului electoral va întări Alianţa, aşa cum eşecul o va plasa într-o situaţie critică. Testul electoral se anunţă ca momentul de referinţă a primei jumătăţi de anului 2005.