THE MEDIA EXPRESS: "Creşterea surprinzătoare a Bursei iraniene, o escrocherie a guvernului de la Teheran"

Bursa de Valori din Teheran (TSE) a crescut semnificativ în ultimul an, mai precis cu 225%, evoluţie care este surprinzătoare pentru mulţi specialişti, dar pe care Guvernul iranian o atribuie faptului că publicul are încredere în politicile economice ale regimului.

Preşedintele iranian Hassan Rouhani şi-a exprimat recent optimismul cu privire la creşterea surprinzătoare a pieţei acţiunilor din ţară, declarând în acelaşi timp că străinii care susţin că poporul nu are încredere în regimul său mint. "Situaţia noastră economică, situaţia de pe piaţa bursieră arată că aceştia mint", a subliniat liderul de la Teheran.

Şi purtătorul de cuvânt al Guvernului iranian, Ali Rabiei, şi-a exprimat bucuria că banii vin la bursă în defavoarea imobiliarelor, a monedelor sau pieţelor valutare, ceea ce susţine economia.

Dar, Hamid Enayat, analist iranian care locuieşte în Europa şi militează pentru drepturile omului, fiind un opozant al regimului din ţara sa, scrie în The Media Express, că adevărul despre evoluţia Bursei din Teheran a ieşit la suprafaţă chiar datorită experţilor financiari ai regimului, iar ceea ce se vrea a fi o schemă de susţinere a economiei ţării este doar o escrocherie administrată de guvern pentru "a fura activele populaţiei, cu scopul acoperirii deficitului bugetar generat de scăderea preţurilor ţiţeiului, respectiv a vân­zărilor de petrol".

Hamid Enayat susţine că, după ce toate sursele de câştig ale Executivului au ajuns la zero, regimul de la Teheran "trebuia să găsească o nouă modalitate de a jefui populaţia", pe lângă majorarea preţurilor serviciilor de stat (adică furnizarea de apă şi electricitate) şi creşterea costurilor bunurilor. Ultimele două metode menţioate au atras aproximativ 36 de miliarde de dolari în două luni, potrivit preşedintelui Comisiei parlamentare Articolul 90.

Sursa precizează că statul a vândut prin piaţa bursieră, către populaţie, la preţuri exorbitante, acţiuni ale companiilor şi instituţiilor care au falimentat, şi care nu mai aveau vreo valoare. Hamid Enayat susţine că titlurile au fost vândute prin reclamă înşelătoare şi fraudă cu valori mobiliare, iar într-un anumit caz, preţul acţiunilor a fost chiar de 100 de ori mai mare decât valoarea lor reală.

Sursa este de părere că această creştere falsă a pieţei a creat o bulă care se va sparge în curând, ceea ce va duce la sărăcirea populaţiei, mai ales că oficialii regimului "au risipit banii celor care au investit".

Hamid Enayat afirmă că ar putea exista milioane de victime ale investiţiilor făcute pe Bursa din Teheran, iar acest lucru poate genera proteste majore sau chiar o revoltă în ţară, care să zguduie regimul din temelii.

• Angajat bancar din Teheran: "Oamenii îşi retrag economiile de la bănci ca să cumpere acţiuni"

În timp ce economia deja slabă a Iranului a fost afectată de criza coronavirusului şi de scăderea preţurilor petrolului, piaţa bursieră din ţară a crescut cu 100%, în monedă locală, începând cu luna martie, încurajând mulţi localnici să caute randamente mai mari decât cele asigurate de numerarul ţinut în bănci, potrivit unei analize Reuters.

Un angajat bancar din Teheran, citat de Reuters, spune: "Oamenii îşi retrag economiile de la bănci ca să cumpăre acţiuni. Ratele dobânzilor zilnice au scăzut în ultimele săptămâni".

Economia în deteriorare a Iranului, în mare parte afectată de sancţiunile re-impuse de Statele Unite din cauza programului nuclear al Teheranului, a provocat proteste ample încă de la sfârşitul anului 2017. Mii de iranieni din partea de jos a clasei mijlocii au ieşit în stradă, în noiembrie anul trecut, ca să demonstreze împotriva creşterii preţurilor carburanţilor care a dus Iranul în cea mai mare criză de după 1979.

Ca răspuns la aceste nemulţumiri, autorităţile de la Teheran au anunţat, luna trecută, că le vor permite iranienilor să tranzacţioneze aşa-numitele "acţiuni de echitate", ca să susţină economia.

De menţionat că, în anii 1990, Iranul a început un efort de privatizare. Piaţa bursieră a devenit o modalitate de a realiza acest lucru, iar în 2006, fostul preşedinte populist Mahmoud Ahmadinejad a oferit aşa-numitele "acţiuni de echitate" de la firme de stat persoanelor sărace. Aproximativ 50 de milioane de iranieni deţin acum aceste acţiuni.

"Acţiunile de echitate", care au o valoare totală de aproximativ 19 miliarde de dolari la preţul pieţei libere, le-au adus deţinătorilor plăţi sporadice de dividende, de-a lungul anilor, şi nu au putut fi vândute până acum. Unii specialişti spun că regimul de la Teheran permite acum tranzacţionarea acestor acţiuni pe motiv că se tem de manifestaţii.

"Regimul este foarte conştient de toate greutăţile economice, iar una dintre preocupările noastre este să nu fie reluate protestele de anul trecut", a declarat pentru Reuters, sub condiţia anonimatului, un oficial al guvernului de Teheran, menţionând: "Scopul nostru este să le arătăm oamenilor că ne pasă de ei".

Fondată în 1967, TSE are aproximativ 1.000 de companii listate, inclusiv firme majore precum producătorul auto Iran Khodro. Bursa are acum o capitalizare de piaţă de peste 200 de miliarde de dolari, iar câştigurile sale zilnice de 5% nu au trecut neobservate de iranienii obişnuiţi.

Potrivit csmonitor.com, Mohammad Reza Mansouri, iranian care face livrări de bunuri pe cont propriu, spune: "Am fost la biroul Bursei timp de câteva zile ca să primesc codul meu de tranzacţionare a acţiunilor. Biroul era plin cu oameni ca mine. Nu mă interesează ce spun analiştii atât timp cât am un profit zilnic".

Şi Abdollah Rahmani, pensionar, fost angajat bancar, declară: "Un câştig zilnic de 5% este foarte atrăgător. Ce alte pieţe pot aduce un asemenea profit?".

Bursa din Teheran indică o jumătate de milion de traderi activi din aproximativ 12 milioane de persoane care s-au înregistrat să cumpere şi să vândă acţiuni, mai ales în condiţiile în care, potrivit Minneapolis Star Tribune, moneda Iranului, rialul, a scăzut la 160.000 unităţi/dolar în mai 2020, de la 35.000/dolar în 2015.

Datele TSE arată că preţurile acţiunilor firmelor controlate de stat precum Compania de Telecomunicaţii din Iran sau Compania Iraniană a Aluminiului au crescut cu 100% de la începutul lunii martie.

Luna trecută, Guvernul de la Teheran a lansat cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO), vânzând 10% din Compania de investiţii de securitate socială (SHASTA), divizia de investiţii a celui mai mare fond de pensii din Iran, care a atras 437 de milioane de dolari.

Cei care salută deciziile guvernului de la Teheran spun că oamenii obişnuiţi au acum acces la piaţă şi pot tranzacţiona acţiuni, obţinând profituri pe care nu le vor avea niciodată dintr-un cont de economii sau dintr-un certificat de depozit.

Zohreh Mirsarafi, profesor pensionar, în vârstă de 62 de ani, este unul dintre cei aproximativ două milioane de iranieni care au cumpărat 8 miliarde de acţiuni SHASTA oferite la un preţ de aproximativ 8.600 de riali prin intermediul TSE. Acesta spune, conform Reuters: "Nu pot trăi cu salariul meu de 200 de dolari. Ca să pun capăt acestei situaţii, am cumpărat acţiuni cu economiile mele".

Însă, aceste câştiguri rapide au generat tot mai multe temeri, iar specialiştii atrag atenţia că spargerea bulei ar putea fi deosebit de gravă şi va şterge câştigurile care acum inundă piaţa.

• Funcţionar din Banca Centrală a Iranului: "Oamenii vor deveni mai săraci atunci când bula se va sparge"

Datorită privatizării, piaţa bursieră din Iran a rezistat presiunilor economice generate de scăderea preţului petrolului, de criza coronavirusului şi sancţiunile din SUA.

Chiar dacă oficialii Bursei din Teheran (TSE) neagă existenţa unei bule pe piaţă, iar Ministerul Economiei din Iran refuză să comenteze pe marginea acestei situaţii, unii oficiali se tem că investitorii vor pleca de pe burse, iar bula se va sparge.

Un înalt funcţionar de la Banca Centrală a Iranului, a spus, sub condiţia anonimatului, citat de Reuters: "Guvernul poate să aibă capacitatea de a strânge bani, dar oamenii vor deveni mai săraci atunci când bula de pe piaţă se va sparge - mai devreme sau mai târziu".

Şi Ahmad Naderi, şeful institutului de cercetare şi studii sociale de la Universitatea Teheran, care a fost ales membru al Parlamentului anul trecut, dar nu a fost încă învestit, se teme de o bulă viitoare: "Sunt îngrijorat de consecinţele sociale şi de securitate în viitorul apropiat. Pot să apară revolte mai mari decât cele din 1996, 1998, 2017, 2018 şi cu siguranţă mai severe decât în anii 1970".

Henry Rome, analist la Eurasia Group, afirmă, la rândul său, citat de csmonitor.com: "Presa financiară iraniană, precum şi economiştii străini se tem că ascensiunea puternică a pieţei de la Teheran nu are legătură cu valoarea de bază a activelor tranzacţionate acolo şi că s-au format bule".

Eurasia Group a descris politica de privatizare a Teheranului drept "un pas cosmetic" care "nu face prea mult pentru a rezolva problemele sistemice din economie".

Şi Maciej Wotal, manager de fonduri la Amtelon, afirmă, potrivit Reuters, că acţiunile iraniene vor urca pe termen lung, însă piaţa bursieră de la Teheran a devenit recent "supraîncălzită".

La rândul său, Hossein Tousi, membru al Camarei de Comerţ al Iranului, afirmă, citat de 90eghtesadi.com: "Am asistat la un incident foarte ciudat. Toate pieţele din lume au scăzut, preţurile petrolului brut s-au prăbuşit, dar pe bursa noastră, situaţia este pe dos. Este clar că asistăm la o bulă".

Dar, preşedintele iranian Hassan Rouhani este convins că, pe măsură ce bursa Iranului s-a dezvoltat în baza eforturilor tuturor companiilor şi oamenilor de afaceri, "duşmanii ţării se sperie".

Analistul politic iranian Akbar Mokhtari trage, însă, un semnal de alarmă şi avertizează că "acţiunile de echitate" ar putea genera o situaţie similară aşa-numitei "revoluţii albe" împotriva lui Shah Mohammad Reza Pahlavi, din anii 1960, care a eliminat controlul baronilor funciari feudali şi i-a determinat pe cei săraci să "inunde" oraşele. Acei săraci au devenit coloana vertebrală a protestelor care ulterior l-au izgonit pe Shah Mohammad Reza Pahlavi de la putere.

• Indicele TEDPIX pierde teren în ultima vreme

Indicele TEDPIX al Bursei din Teheran a crescut cu aproape 161% de la începutul lui 2020. Dar, în ultima vreme, acesta a început să aibă un curs descendent. Dacă nu demult TEDPIX depăşea un milion de puncte, la data de 20 mai atingea 986.759 de puncte.

De menţionat că TSE a fost impulsionată şi de lipsa alternativelor pentru investitori, de inflaţia ridicată şi dificultăţile în realizarea de investiţii în străinătate din cauza sancţiunilor impuse de Occident.

În acest context, un oficial al Ministerului Economiei din Iran susţine: "Preţurile locuinţelor au crescut brusc, aurul şi dolarul sunt plasamente prea scumpe, inaccesibile pentru mulţi oameni. Prin urmare, populaţia are o opţiune sigură de a investi, iar aceasta este piaţa bursieră".

Saeed Leylaz, economist din Teheran, prevede că indicele major al TSE va creşte la 1,5 milioane de puncte, după care va scădea cu aproximativ 12%, iar apoi se va stabiliza.

"Iranul se confruntă cu o perioadă economică grea. Având în vedere opţiunile de investiţii limitate, piaţa bursieră este singurul loc în care capitalul oamenilor poate fi protejat", conform spuselor lui Leylaz.

Dar, în timp ce autorităţile iraniene se aşteaptă ca privatizările să crească productivitatea, să stimuleze sectorul privat şi să creeze locuri de muncă, unii analişti spun că lipsa investitorilor străini şi faptul că guvernul va deţine în continuare controlul societăţilor privatizate nu vor duce decât la o schimbare reală nesemnificativă.