Tiparniţa BCE nu mai poate opri căderea liberă a industriei Germaniei

Cu doar câteva ora înainte de anunţarea deciziei de politică monetară a BCE de săptămâna trecută, institutul Ifo a publicat indicii încrederii companiilor în economia Germaniei.

Indicele agregat a coborât până la 95,7 puncte, cel mai redus nivel din aprilie 2013, în condiţiile în care indicele aşteptărilor pentru următoarele 6 luni a coborât până la 92,2 puncte, cel mai redus nivel din iulie 2009 (vezi graficul 1).

"Economia Germaniei navighează pe ape agitate, iar companiile privesc cu scepticism către viitor", se arată în comunicatul de presă de la Ifo, unde se subliniază că "indicele climatului de afaceri din industria prelucrătoare este în cădere liberă" (vezi graficul 2).

Aceste indice, determinat ca diferenţă între ponderea opiniilor pozitive privind situaţia sectorului şi cele negative, a ajuns la -4,3, cel mai redus nivel din februarie 2010, după ce a înregistrat un maxim al ultimilor 15 ani, de 34,2, în noiembrie 2017.

Accentuarea tendinţei negative a industriei prelucrătoare din Germania în ultimul an a dus la creşterea numărului vocilor care avertizează cu privire la amplificarea riscului unei recesiuni severe în toată zona euro.

Acesta este contextul în care Mario Draghi a anunţat reluarea programelor de relaxare monetară. La întrebările jurnaliştilor din cadrul conferinţei de presă care a urmat şedinţei de politică monetară de săptămâna trecută, preşedintele BCE a răspuns că "perspectivele se înrăutăţesc tot mai mult, mai ales în industria prelucrătoare".

"Situaţia se înrăutăţeşte mai ales în ţările unde industria prelucrătoare este importantă, iar efectele se transmit în toată zona euro din cauza lanţurilor valorice", a mai subliniat Draghi.

Mai târziu, preşedintele BCE s-a contrazis când a răspuns altui jurnalist, care a întrebat dacă a crescut riscul recesiunii în zona euro şi Germania. "Răspunsul este nu. Considerăm că riscul recesiunii este foarte scăzut", a declarat Mario Draghi.

Atunci de ce este nevoie de o nouă relaxare monetară, mai ales că aceasta poate conduce la deprecierea euro faţă de dolar şi face foarte probabilă declanşarea unor "represalii" din partea preşedintelui Donald Trump?

În opinia profesorului Clemens Fuest, preşedintele institutului Ifo, o nouă relaxare monetară nu va face decât să înrăutăţească lucrurile, mai ales că "nu avem o problemă a creditului insuficient".

Inclusiv preşedintele BCE a recunoscut, mai mult sau mai puţin deschis, că politica monetară a devenit neputincioasă, atunci când a declarat că "dacă se va menţine tendinţa de deteriorare a perspectivelor economice, politica fiscală devine esenţială"

Adică trebuie stimulată creşterea unei structuri economice deja supradimensionate ca urmare a politicilor monetare relaxate ale marilor bănci centrale din ultimele decenii, deoarece autorităţile europene fac totul pentru evitarea reformelor structurale?

Autorităţile germane văd altfel lucrurile. Conferinţa de presă a BCE s-a desfăşurat aproape în paralel cu un interviu acordat televiziunii Bloomberg de către Olaf Scholz, ministrul de finanţe din guvernul Merkel.

Acesta a minimalizat avertismentele lui Draghi, pe care Bloomberg le-a descris drept "strigăte tot mai puternice adresate Germaniei", şi a declarat că "nu suntem într-o situaţie care face necesară sau înţeleaptă acţiunea de combatere a unei crize în care nu ne aflăm".

Pentru Scholz, "rezolvarea unor crize artificiale cum sunt tensiunile comerciale sau Brexit-ul fără acord vor conduce la stimularea creşterii economice încă de la sfârşitul acestui an", după cum mai scrie Bloomberg.

Ministrul de finanţe al Germaniei a mai subliniat că în actualele condiţii de pe piaţa muncii, caracterizată de un grad înalt de ocupare şi chiar deficite pe anumite segmente, orice program de stimulare fiscală nu va conduce decât la creşterea preţurilor, fără să îmbunătăţească creşterea economică.

Materializarea speranţelor lui Olaf Scholz ar putea să fie anulată, însă, chiar de noile măsuri de politică monetară ale BCE.

Aşteptările de pe piaţă arată că dobânda pentru facilitatea de depozit, în prezent la -0,4%, va fi împinsă şi mai adânc în teritoriul negativ la următoarea şedinţă de politică monetară.

În aceste condiţii, mai multe ziare din Germania au început să scrie despre aplicarea dobânzilor negative şi pentru conturile de economii ale populaţiei.

"Dacă perioada dobânzilor negative va continua sau dobânzile vor fi împinse şi mai tare în teritoriul negativ, atunci efectele vor deveni evidente pentru economie şi toată lumea din această ţară", a declarat Helmut Schleweis, preşedintele Asociaţiei Băncilor de Economii din Germania (DSGV), pentru Die Welt.

Cotidianul german subliniază că "evidenţa" la care se referă Schleweis va fi reprezentată de dobânzi nominale negative pentru toate conturile de economii, nu doar pentru cele de peste 500.000 de euro.

Ce poate aduce mai bine optimismul în rândul consumatorilor decât aplicarea unor dobânzi negative conturilor bancare, a căror putere de cumpărare este deja grav afectată în termeni reali?

Iar dacă cetăţenii nu vor mai aştepta minunile promise de planificatorii centrali de la Frankfurt şi îşi vor retrage masiv banii din bănci, ce se va întâmpla? Vor fi acuzaţi de trădare şi subminare gravă a economiei şi vor fi executaţi pe loc sau vor fi condamnaţi doar la muncă silnică pe viaţă?

"Dacă vrem ca lucrurile să rămână aşa cum sunt, atunci lucrurile trebuie să se schimbe", spunea Prinţul Salina din "Ghepardul" lui Giuseppe di Lampedusa.

Oare pot autorităţile europene, fără a urma vreo ideologie sau ideal măreţ, ci numai simplul instinct de supravieţuire, să "stimuleze" o astfel de schimbare? Probabil că nu, deoarece nimicnicia lor este prea mare pentru vremurile noastre.