Tomas Spurny: "Nu vom mai vedea niciodată extinderea nechibzuită a creditării"

Reporter: Cum credeţi că va arăta noul modelul bancar la nivel european?

Tomas Spurny: Este foarte dificil de acoperit subiectul într-un interviu ca acesta. Dacă vă uitaţi la pieţele europene şi la componentele zonei Euro, structurile industriei bancare şi modelele sunt foarte diferite. Nu există noţiunea de model european.

Modelele sunt diferite în funcţie de gradul de dezvoltare a pieţelor de capital în fiecare ţară în parte. Dacă luăm modelul britanic şi îl comparăm cu modelul german sau spaniol vom găsi diferenţe majore în ce priveşte proprietarii băncilor, structura veniturilor şi operaţiunilor acelor bănci.

Dacă ne gândim la viitorul Sud-Estului Europei, vom vedea şi vedem deja consolidare.

România este o ţară cu 41 de bănci şi s-ar putea ca peste câţiva ani să rămână mai puţine. Au avut loc deja vânzări, precum Volksbank, RBS, Millennium Bank.

Al doilea fenomen pe care îl observăm este dezvoltarea instituţiilor financiare alternative. Cred că Banca Centrală a aprobat platforma de creditare "peer-to-peer" (n.r. de la individ la individ), care va aduce o nouă formă de competiţie pe piaţă.

Pe partea de plăţi, vedem, de exemplu, că Vodafone a importat sistemul de plăţi M-Pesa, pentru a concura cu băncile mari pe o nişă foarte specifică.

Pe viitor, cred că vor exista bănci care vor oferi servicii de bază de retail, dar vor trebui să le ofere într-un mod mai eficient şi mai prietenos pentru utilizatori.

Ceea ce probabil nu vom mai vedea este extinderea nechibzuită a pieţei de creditare, ca să mă exprim politicos.

Întrebarea mare este cine va finanţa economia şi cum.

Reporter: Cine?

Tomas Spurny: În România, băncile joacă un rol major în finanţarea economiei, aşa că nu poate exista prosperitate fără ele.

Reporter: Credeţi că piaţa de capital are vreo şansă în acest context?

Tomas Spurny: Fără implicarea băncilor locale, economia nu poate creşte. În mod normal, investitorii străini aduc finanţare din ţările lor, nu lucrează cu băncile locale. Marile companii se finanţează la nivel internaţional.

Pieţele de capital au o şansă, dar nu sunt sigur dacă acest lucru se aplică şi pieţei româneşti de capital.

Sunt două aspecte importante pentru ca România să-şi dezvolte piaţa de capital. Primul, care este foarte important, este efortul de a schimba statutul bursei din piaţă de frontieră în piaţă emergentă.

Un alt pas este păstrarea pensiilor private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) aşa cum au fost ele concepute. Trebuie să existe voinţa politică de a asigura predictibilitatea sistemului de pensii al ţării şi poate trebuie regândit modul în care capitalul din fondurile de pensii poate fi utilizat mai bine pentru a sprijini dezvoltarea economică, cu un anumit nivel de garanţii din partea statului că viitorii pensionari nu-şi vor pierde banii.

Acel capital ar putea fi foarte bine folosit în finanţarea infrastructurii pe termen lung, poate pentru acele proiecte care sunt amânate într-una.

Reporter: Credeţi că procedura de "bail-in" îi va determina pe oameni să nu-şi mai ţină banii în depozite?

Tomas Spurny: Cred că, în general, România are o reputaţie de ţară foarte atrăgătoare pentru investitorii străini. Dacă ne uităm la nivelul datoriei pe care România o are, costul datoriei a fost favorabil României. Aşadar, nu cred că problema bail-in-ului va avea un efect imediat asupra depozitelor în următorii trei ani, pentru că ţara s-a stabilizat treptat şi şi-a îmbunătăţit poziţia, în cadrul Uniunii Europene. Personal, văd progrese semnificative în ce priveşte stabilitatea macroeconomică şi microeconomică. Nu cred că deponenţii ar trebui să-şi facă probleme cu privire la planurile de rezoluţie, bail-in sau planuri de redresare, pentru că reglementatorii români, BNR, au facut o treabă excepţională în a elimina riscurile care sunt importate în ţară prin intermediul proprietarilor băncilor.

Reporter: Nu vedeţi riscuri cauzate de situaţia din Grecia, având în vedere ponderea băncilor cu acţionariat elen în sistemul nostru?

Tomas Spurny: Sistemul bancar românesc are cam 17% dintre active deţinute de acţionari greci.

Dacă priviţi din punct de vedere al stabilităţii, aceste bănci nu sunt deloc dependente de lichiditate din Grecia. De fapt, cred că este invers, ele ar putea deveni furnizori de lichiditate pentru băncile mamă, care suferă. Dar nu cred că este cazul.

Aş fi foarte surprins dacă vreun leu din depozitele româneşti a fost trimis în Grecia, pentru că este imposibil să se întâmple acest lucru.

Nu cred că există motive de îngrijorare pentru stabilitatea sistemului bancar din România, în cazul în care ar fi probleme în industria bancară din Grecia, în următoarele 2-3 luni.

Reporter: Intenţionează BCR sau Erste să facă achiziţii în România?

Tomas Spurny: Chiar dacă am avea de gând, nu v-aş spune.

Reporter: Credeţi că BCR va rămâne prima în sistemul bancar românesc?

Tomas Spurny: Nu cred că este relevant dacă este prima.

Când vorbim de top ne referim la mărime, la satisfacţia clienţilor, la profitabilitate?

Vrem să fim o bancă pentru România, astfel încât să adăugăm valoare dezvoltării ţării.

Apoi, vrem să fim profitabili. Erste se află în România din 2006. Cumulat, din 2006 şi până în 2014, profitul băncii a fost de 1,2 miliarde lei. Deci aproximativ 300 de milioane de euro.

Achiziţia BCR a costat Erste 4,6 miliarde de euro.

Investiţiile noi ale Erste Group în BCR s-au ridicat la peste 600 de milioane de euro şi am făcut un profit total de 300 de milioane de euro. Asta înseamnă mai puţin de 1% pe an.

În consecinţă, Erste Group nu poate fi acuzată că a profitat de România.

Pe lângă asta, Erste a finanţat banca cu 6 miliarde de euro în timpul extinderii acesteia.

Când BCR a fost cumpărată avea un portofoliu de 27 miliarde lei şi acel portofoliu a urcat până la 50 de miliarde lei.

Putem spune că Erste a construit prosperitatea României şi după aceea a suportat numeroase pierderi.

Cazul Cemacon este irelevant, pentru că este un caz fericit, în care banca a reuşit să-şi reducă pierderile. Relevant este nivelul incredibil de angajament, încredere şi dedicaţie pentru România.

Orice alt investitor, care vrea doar să facă bani, după un asemenea rezultat, nu întreabă cine ar trebui sa fie pedepsit, ci îşi spune "poate ar trebui să ne retragem şi să mergem în altă parte".

Cred că este important să comunicăm acest lucru, nu am profitat de această ţară, ci am ajutat la construirea ei şi vom continua să facem asta. Sper că vom face acest lucru cu rezultate mai bune pentru acţionarii băncii şi pentru angajaţi.

Din 2006 şi până acum, cea mai mare pagubă a fost suferită de acţionarii Erste, care au pierdut per total şi de angajaţii BCR, care au fost restructuraţi.

2500-2700 de familii şi-au pierdut sursele de venit, din cauza disponibilizării.

Programul de restructurare al BCR nu a fost un capriciu, ci a reprezentat angajamentul faţă de România. Atunci când te afli într-o situaţie ca cea pe care am descris-o, trebuie să reacţionezi. Sperăm, vorbind despre încredere, că aceasta va fi împărtăşită de către elitele despre care vorbeam, care sperăm să ne sprijine, nu pe noi, ci întreg sistemul bancar.

Ne dorim ca aceste elite să judece corect care bănci aduc valoare adaugată mai mare pentru România şi să avem un viitor pozitiv împreună.

Reporter: Aveţi de gând să rămâneţi o bancă universală?

Tomas Spurny: Suntem o bancă universală, deşi Erste a început ca o bancă de economisire, acum 196 de ani, pentru persoanele dezavantajate.

Vom sprijini toate segmentele de clienţi pe care le avem, în afară de cazul în care problemele de reglementare sau de altă natură vor face o anumită activitate neprofitabilă pe termen lung. Vom renunţa la activităţile care nu oferă oportunităţi de a crea valoare.

Reporter: Spre ce domenii intenţionaţi să îndreptaţi creditarea?

Tomas Spurny: Vrem să sprijinim economia reală, societăţi care produc pentru consumul local sau pentru export - de la agricultură până la tehnologie avansată, industria auto. Ne concentrăm pe acele societăţi care aduc valoare PIB-ului.

În restructurare, banca a fost organizată în jurul a 6 grupuri de ramuri economice. Segmentul de corporate banking a fost împărţit în jurul acelor şase grupuri, unde încercăm să-i facem pe angajaţi să înţeleagă ramurile economice respective şi să devină mai apropiaţi de clienţi.

Din punct de vedere al managementului riscului, precum majoritatea băncilor avem o scară de evaluare de la 0 la 10. 0 înseamnă că eşti un înger şi nu ai nevoie deloc de bani, 10 înseamnă că eşti insolvent, ai nevoie de toţi banii din lume, dar nimeni n-o să ţi-i dea. Ca politică, dată fiind istoria băncii, putem să dăm bani doar societăţilor care sunt la mijlocul scării sau care stau mai bine.

Ratingul este calculat în funcţie de două criterii. Unul este performanţa trecută - acele companii care îşi plătesc taxele şi nu încearcă să îşi ascundă profiturile au acces uşor la finanţare pentru că dacă ai profit, ai cash-flow, eşti şi creditabil.

Din păcate, în România, numeroase firme private au dificultăţi în privinţa asta. Sper că noul Cod Fiscal care a fost aprobat de Guvern va rezolva asta, că oamenii îşi vor plăti impozitele şi că vor pune accent pe anunţarea rezultatelor financiare. Aceasta este cheia pentru a avea acces la finanţare.

Un al doilea criteriu este poziţia societăţii în industrie.

Cea mai mare problemă astăzi este că avem un volum uriaş de lichiditate, pe care nu putem să-l plasăm pe piaţă pentru că cererea vine din partea unor firme cu rating-uri foarte slabe, nu din partea celor cărora am putea să le acordăm credit.

Potrivit unui studiu IMAS, 30%-40% dintre firmele româneşti vor să-şi reducă gradul de îndatorare, deci oamenii nu vor să împrumute bani. Asta înseamnă, pentru mine, lipsă de încredere în viitor. Sper că acest lucru se va schimba.

Nu este vorba că nu vrem să credităm, dar nu avem destule oportunităţi, ceea ce este cea mai mare problemă cu care ne confruntăm în prezent.

Reporter: Băncile ar trebui să facă ceva în privinţa asta.

Tomas Spurny: Cu toţii trebuie să facem ceva în privinţa asta. Toate firmele trebuie să devină mai transparente pentru autorităţile fiscale, fie că ne place sau nu. Acesta este un fapt, pentru că băncile lucrează cu raportările financiare, care sunt folosite şi pentru declararea impozitelor. Aşa cum am spus, am speranţe mari pentru Codul Fiscal, pentru că eu cred că guvernul face paşi în direcţia cea bună.

Reporter: Încă nu ştim dacă acest Cod Fiscal va fi aplicat.

Tomas Spurny: Eu sunt un optimist, sper că va fi, pentru că va ajuta în mod sigur, într-o situaţie în care avem nevoie o creştere de 5% a PIB-ului pentru ca această ţară să prospere, să creeze o clasă de mijloc şi să rezolve problemele sociale pe care le are - şomajul, crearea de locuri de muncă. Nu se poate face asta dacă nu sunt abordate mai multe fronturi. Unul ar fi frontul fiscal. A doua problemă ar fi modernizarea Codului Muncii, care e foarte dificilă, pentru că oamenilor nu le place asta. Dar un Cod al Muncii mai flexibil permite crearea mai multor locuri de muncă.

Reporter: Este BCR gata pentru testul de stres din toamnă?

Tomas Spurny: Absolut. Am trecut în prima jumătate a lui 2014 printr-un exerciţiu de evaluare a activelor. Au fost patru bănci care au trecut prin exerciţiul european.

În 2014, am reevaluat, de asemenea, pierderi potenţiale, am făcut provizioane. În ultimii trei ani, am alocat 10 miliarde de lei pentru a acoperi pierderile din credite, aşa că sunt sigur că avem unul dintre cele mai curate bilanţuri din ţară în prezent.

Reporter: Cum afectează regulamentul Basel III activitatea BCR?

Tomas Spurny: A afectat-o în multe moduri. Din punct de vedere al managementului capitalului, aş spune că nu avem o claritate absolută cu privire la cum vor evolua cerinţele în următorii cinci ani, la nivel local. Acest lucru nu a fost stabilit definitiv, în multe ţări, nu doar în România. Ar fi bine pentru noi să înţelegem de cât capital vom avea nevoie.

Totuşi, banca este supracapitalizată, aşa că, pentru noi, capitalul nu este o problemă, la nivelul cerinţelor actuale.

Al doilea element important pentru noi din Basel III este managementul pasivelor şi activelor şi felul cum banca obţine şi menţine suficientă lichiditate.

Pe noi ne afectează într-un mod neobişnuit. România are unul dintre cele mai reduse niveluri de utilizare a conturilor curente. Numeroşi oameni plătesc cash. În majoritatea ţărilor, oamenii achită prin transfer bancar. Astfel, nivelul general de utilizare a conturilor curente în România este mult mai redus, comparativ cu sectorul bancar din alte ţări. Ar fi bine dacă băncile ar fi folosite pentru plăţile curente, deoarece conturile curente reprezintă una dintre cele mai importante surse de finanţare stabile pe care le avem.

Cred că Basel III va fi de asemenea bun pentru dezvoltarea pieţei de capital din România, pentru că băncile vor putea să emită obligaţiuni pe BVB pentru a putea finanţa portofoliile de ipoteci şi creditele pe termen lung pentru infrastructură.

În al treilea rând, volumul de investiţii pe care trebuie să le facem pentru ca sistemele şi capacităţile de raportare din cadrul grupului să respecte reglementările este semnificativ. Planul nostru pentru următorii cinci ani include investiţii de 300 de milioane euro în diverse îmbunătăţiri ale băncii, o parte semnificativă fiind reprezentată de investiţiile pentru conformitate cu reglementările.

Reporter: Câţi ani credeţi că vor trece până când acţionarii Erste vor fi mulţumiţi de achiziţia BCR?

Tomas Spurny: Este o întrebare dificilă. Nu sunt acţionar, dar în ultimii trei ani am avut contacte frecvente cu acţionarii Erste la evenimente de relaţii cu investitorii. Cred că acţionarii BCR înţeleg că ţintele de restructurare au fost îndeplinite de bancă şi de conducere.

Problema cheie pentru noi este să demarăm creşterea băncii, din punct de vedere al venitului şi al volumului. Acesta este rolul anilor 2015 şi 2016. După ce îndepărtezi banca de pe marginea prăpastiei, este nevoie de timp pentru a garanta că creşterea se va întâmpla. Aş spune că succesul restructurării şi strategiei de revigorare ar trebui să devină vizibil în primul semestru din 2017. Atunci se va întoarce juriul şi se va putea da un verdict dacă eforturile depuse din 2012 încoace pentru a reconstrui banca au avut succes. Până atunci, vom avea o evaluare interimară şi se va decide în 2015 dacă banca îşi atinge ţinta, bugetul şi îşi finalizează restructurarea bilanţului. Acesta este ultimul an în care avem teste reziduale din restructurare.

Reporter: Recent, presa a scris despre pachetul de credite neperformante pe care BCR urmează să le vândă. E corectă informaţia?

Tomas Spurny: Nu pot să confirm acest lucru.

Aşa cum am spus, restructurarea a avut mai multe componente, una dintre ele fiind curăţarea completă a bilanţului, o alta fiind crearea unei structuri de 500 de angajaţi, care să se ocupe de anumite cazuri.

În prezent, avem consultanţi din Spania care sunt surprinşi de eficienţa din bancă, mai mare decât în Europa de Vest.

Vom schimba această bancă astfel încât să aiba un bilanţ de calitate şi să fie cea mai sigură bancă pentru orice deponent.

Aceasta este obsesia mea, pentru că îmi plac băncile transparente, fără surprize, unde nu e nimic de ascuns şi nu ai nici un motiv să-ţi faci griji. Acesta este obiectivul final.

Nu contează daca suntem pe locul 1, 2 sau 3, eu prefer prosperitatea şi siguranţa deponenţilor.

Reporter: Deci veţi vinde sau nu acest pachet de 2,7 miliarde de euro?

Tomas Spurny: Habar nu am despre ce scriu oamenii aceştia.

Mass media spune tot felul de lucruri.

Când vom avea ceva de spus, o vom face, dar în clipa de faţă nu e cazul. Simplu.