Tot mai mulţi lideri europeni cer lansarea de "coronabonduri"

Liderii din nouă ţări europene, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul italian Giuseppe Conte, au lansat un apel la emiterea de "coronabonduri", care să atragă fonduri importante în condiţiile crizei generate de pandemia de coronavirus.

"Trebuie să lucrăm la un instrument comun, emis de o instituţie europeană, pentru a strânge fonduri pe piaţă, în favoarea tuturor statelor membre", au spus liderii într-o scrisoare adresată ieri preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, conform AFP. Aceştia au precizat că banii sunt necesari pentru a face faţă pagubelor cauzate de pandemie.

Scrisoarea este semnată de şefii de stat sau de guvern din Franţa, Italia, Spania, Grecia, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Slovenia şi Portugalia.

De menţionat că, potrivit unor surse citate de Reuters, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, le-a cerut miniştrilor de Finanţe din zona euro, marţi seara, să ia în considerare cu seriozitate emiterea de "'coronabonduri'' pentru a sprijini eforturile de limitare a impactului economic al pandemiei de coronavirus.

Şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat recent în favoarea "'coronabondurilor''.

• Banca Mondială şi FMI cer suspendarea plăţii datoriilor celor mai sărace ţări

Banca Mondială (BM) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) le-au cerut ieri, creditorilor bilaterali oficiali, să suspende imediat plata datoriilor ţărilor din Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (AID - cele mai sărace ţări din lume), dacă li se solicită acest lucru. Cele două instituţii au subliniat într-o declaraţie comună: "Această suspendare ar ajuta ţările IDA cu necesităţile urgente de lichiditate de care au nevoie pentru a face faţă dificultăţilor provocate de pandemie şi ar oferi timp pentru evaluarea impactului crizei şi a necesarului de finanţare pentru fiecare ţară".

Suspendarea plăţii datoriilor, în conformitate cu legislaţia naţională a ţărilor creditoare, va furniza "un sentiment global de uşurare pentru ţările în curs de dezvoltare" şi va trimite un semnal puternic pieţelor financiare, susţin BM şi FMI.

• Măsuri de urgenţă de 20 miliarde franci, în Elveţia

Guvernul Elveţiei a lansat, ieri, un pachet de măsuri de urgenţă de 20 de miliarde de franci (20,42 miliarde de dolari), prin care companiile pot solicita de la bănci credite fără dobândă de până la 500.000 de franci (509.995 dolari), ca să facă faţă consecinţelor extinderii pandemiei.

De asemenea, companiile lovite de scăderi semnificative ale veniturilor pot solicita, începând de astăzi, un credit punte reprezentând până la 10% din vânzările lor anuale, până la maximum 20 de milioane de franci.

Împrumuturi mai mari de 500.000 de franci vor fi garantate în proporţie de 85% de Guvernul Elveţiei, la o dobândă de 0,5%.

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a înfiinţat o facilitate de refinanţare Covid-19 (CRF) pentru a impulsiona furnizarea de credite sistemului bancar şi pentru a preveni lipsa de lichidităţi. Facilitatea, disponibilă de astăzi, este nelimitată.

CRF le permite băncilor să obţină lichidităţi de la Banca Naţională a Elveţiei, garantate prin intermediul creditelor guvernamentale. Rata dobânzii la tranzacţiile de refinanţare este aceeaşi ca dobânda SNB, de minus 0,75%.

• Pachet financiar de 2 trilioane de dolari pentru sprijin, în SUA

Parlamentarii americani s-au înţeles asupra unui pachet de susţinere financiară de 2 trilioane de dolari care urmăreşte să reducă efectele pe care le are pandemia de coronavirus asupra economiei SUA.

Înţelegerea a venit după cinci zile de negocieri, iar liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, cataloghează acest pachet ca fiind similar unuia din timp de război. Domnia sa a spus: "Aproape 40% din populaţia noastră trebuie să stea acasă. Angajatorii din America se întreabă cum îşi vor mai desfăşura afacerile. Sistemul de sănătate strigă efectiv după ajutor. Suntem pe cale să instalăm spitale militare de campanie în principalele noastre oraşe. În numai câteva săptămâni, acesta a devenit, din păcate, noul nostru mod de viaţă".

• Posibil pachet de stimulente în Japonia

Guvernul japonez analizează un pachet de stimulente fiscale cu o valoare de aproximativ 10% din Produsul Intern Brut, pentru a combate impactul pandemiei de coronavirus, informează cotidianul financiar Nikkei, preluat de Reuters.

Fără să dezvăluie sursa informaţiilor sale, Nikkei susţine că pachetul cu o valoare de peste 56.000 de miliarde de yeni (503 miliarde de dolari) va include şi bani gheaţă pentru gospodăriile ale căror venituri au scăzut din cauza coronavirusului, conform Agerpres.

Nikkei susţine că acordarea de bani gheaţă ar putea începe încă din luna mai, iar Guvernul de la Tokyo se gândeşte să ofere fiecărei gospodării eligibile până la 300.000 de yeni (aproximativ 2.700 de dolari).

Ultima dată când autorităţile de la Tokyo au lansat un pachet de stimulare a fost în luna decembrie 2019, când Guvernul japonez a anunţat măsuri cu o valoare de 26.000 de miliarde de yeni pentru a permite economiei japoneze dependente de exporturi să facă faţă războiului comercial dintre SUA şi China. Având în vedere că o mare parte din fondurile incluse în acel pachet nu au fost încă cheltuite, Guvernul japonez va redirecţiona o parte din bani spre măsurile anti-coronavirus şi va furniza fonduri suplimentare până la o sumă totală de peste 56.000 de miliarde de yeni, susţine Nikkei.

• Germania vrea să evite vânzarea firmelor majore

Germania trebuie să îşi protejeze structura economică în perioada pandemiei de coronavirus şi să evite divizarea sau vânzarea firmelor importante, conform ministrului Justiţiei de la Berlin, Christine Lambrecht, citat de Handelsblatt.

"Este imperativ să protejăm structura economică a ţării noastre şi să prevenim vânzarea sau divizarea companiilor importante. În acest scop, statul este pregătit să preia participaţii la companii, fie parţiale fie în întregime, dacă acest lucru va deveni necesar", a declarat Lambrecht.

• Franţa susţine start-up-urile

Autorităţile franceze vor introduce un plan de patru miliarde de euro ca să susţină lichiditatea start-up-urilor afectate de criza creată de pandemia de coronavirus.

"Anunţ un plan de patru miliarde de euro împreună cu BpiFrance a SGPI pentru a susţine lichiditatea start-up-urilor în această perioadă de criză", a declarat secretarul de stat pentru domeniul digital, Cedric O, menţionând: "Finanţări punte, împrumuturi garantate de stat cu criterii specifice pentru start-up-uri şi acordarea accelerată a CIR 2019 şi a ajutoarelor pentru inovaţie: vor fi aproape patru miliarde de euro de care vor putea beneficia start-up-urile pentru lichiditatea lor".

Potrivit Reuters, planul guvernului francez pentru start-up-uri include o schemă de refinanţare pe termen scurt în valoare de 160 de milioane de euro, rambursarea anticipată a unor credite fiscale în valoare de 1,5 miliarde euro, plata accelerată a unor investiţii deja planificate pentru acest sector în valoare de 250 milioane euro şi garanţii de două miliarde de euro.

• Bulgaria: ajutor de 2,48 miliarde de dolari

Premierul Bulgariei, Boyko Borissov, a anunţat că va fi lansat un set de măsuri în valoare de 4,5 miliarde de leva (2,48 miliarde de dolari) pentru sprijinirea afacerilor şi a locurilor de muncă afectate de pandemia de coronavirus, conform Reuters.

Printre măsuri se numără majorarea capitalului băncii de stat Bulgarian Development Bank (în vederea creditării), susţinerea a 60% din salariile angajaţilor pe care altfel firmele i-ar concedia, întârzierea plăţilor aferente impozitului anual pe profit până la 30 iunie şi acordarea de credite fără dobândă pentru angajaţii disponibilizaţi.

Executivul va aloca 500 de milioane de leva pentru a acoperi cheltuielile suplimentare ale Ministerelor Sănătăţii, Apărării şi Internelor.

• Şomaj în creştere de cinci ori, în Norvegia

Rata şomajului din Norvegia a crescut, luna aceasta, de cinci ori, ajungând la peste 10% - cel mai ridicat nivel din anii 1930, deoarece companiile din ţară au anunţat disponibilizări masive şi încetarea producţiei, în contextul pandemiei de coronavirus.

Conform Reuters, zeci de mii de concedieri sunt anunţate zilnic în Norvegia, chiar dacă multe ar urma să fie temporare, iar companiile pot beneficia de programul de sprijin al Guvernului de la Oslo.

Autorităţile în materie au anunţat că, până la data de 24 martie, rata şomajului din Norvegia a crescut la 10,9%, de la 5,3% în urmă cu o săptămână şi 2,3% la finalul lunii februarie.

Activitatea sectorului privat, exceptând industria petrolului, ar urma să scadă cu 15 - 20% în viitorul apropiat, conform Guvernului norvegian.