TradeVille: "2022 - un an dificil pentru agricultori"

Anul 2022 a fost perceput de către agricultori ca un an dificil. Acesta a fost caracterizat de seceta pedologică, criza din energie - care aproape că a dublat preţul inputurilor agricole -, precum şi de un aflux de mărfuri provenite din Ucraina la preţuri considerabil mai mici, arată o analiză transmisă de Tradeville. Sursa citată menţionează că seceta a afectat aproximativ 1,3 milioane de ha (dintr-un total de aproximativ 8,2 milioane), culturile însămânţate în primăvară (porumb şi floarea-soarelui) având cel mai mult de suferit. Culturile cel mai puţin afectate au fost cele din interiorul arcului carpatic, unde precipitaţiile au fost mai consistente.

Cu toate acestea, producţiile obţinute în acest an vor asigura consumul intern, fiind afectat doar exportul către ţările extracomunitare.

• Recolta obţinută în 2022

Conform ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, România va consemna în 2022 cea mai mică producţie de porumb din ultimii 15 ani, seceta diminuând recolta cu circa 40%-50% comparativ cu anii precedenţi.

Producţia medie la hectar a fost de doar 3.000 kg, mult sub media de 5-6.000 kg a anilor trecuţi, arată specialiştii de la TradeVille.

În ceea ce priveşte floarea-sorealui, cantitatea recoltată în 2022 a fost de aproximativ 2 milioane de tone, care se situează la aproximativ 70% din producţia medie a ultimilor ani, reprezentând dublul necesarului de consum intern.

Grâul, care se recoltează la începutul verii, a fost afectat într-o măsură mai mică de secetă, obţinându-se o producţie satisfăcătoare de 9 milioane tone, cu 13% sub nivelul din anul precedent. Ca urmare, România s-a situat pe locul al patrulea în UE în 2022 la producţia de grâu, după Polonia (13,2 milioane tone), Germania (22,7 milioane tone) şi Franţa (34,6 milioane tone).

Producţia medie la hectar continuă să fie deficitară în România, realizându-se la grâu 4,2 tone/ha, cu mult sub cea a Franţei (7 tone/ha), a Germaniei (7,6 tone/ha), chiar şi a Poloniei (5,2 tone/ha), subliniază analiştii citaţi. Aceştia mai arată că, în ceea ce priveşte productivitatea, pe primele locuri s-au situat Ţările de Jos şi Danemarca, care au obţinut un randament de 8,6 tone/ha.

• Piaţa îngrăşămintelor - preţuri aproape duble pentru fermieri

Conform CEO-ului Norofert (NRF), Mircea Fulga, preţul îngrăşămintelor convenţionale aproape s-a dublat pe parcursul anului 2022, din cauza creşterii preţului energiei (în special al gazului natural). În acest sens, volumul de îngrăşăminte utilizat în 2022 a fost mai mic cu aproximativ 20-30% faţă de anul anterior.

De asemenea, preţul motorinei, utilizată pentru funcţionarea utilajelor agricole, s-a majorat, în medie, cu 30%, debutând în ianuarie 2022 cu un preţ mediu de 6,29 lei/l şi ajungând, în unele luni, chiar la peste 9 lei/l.

• Produse agricole mai scumpe

Înainte de izbucnirea conflictului din vecinătatea României, Ucraina şi Rusia realizau aproximativ 30% din comerţul mondial cu grâu, 32% din cel al orzului, 20% în cazul porumbului şi peste 50% în cazul seminţelor oleaginoase. Aceste exporturi se realizau, în mare parte, prin porturile de la Marea Neagră.

Conform analiştilor Rabobank, citaţi de TradeVille, preţurile produselor agricole sunt cu circa 50% mai scumpe comparativ cu perioada pre-pandemică, pe fondul creşterii costurilor cu energia, cu logistica şi cu forţa de muncă.

• Impactul importurilor din Ucraina asupra fermierilor români

Imediat după începerea conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană a înlăturat orice taxă de import pentru mărfurile care provin din Ucraina, acestea fiind scutite, de asemenea, de necesitatea prezentării unui certificat sanitar-veterinar. În aceste coniţii, fermierii din regiune (români, bulgari, polonezi) au fost nevoiţi să concureze cu mărfuri pentru care costul de producţie a fost mult mai mic şi care, din punct de vedere al calităţii, sunt sub standardele impuse de Uniunea Europeană.

Mai mult de atât, costurile logistice aproape că s-au dublat pentru fermierii români, deoarece majoritatea transportului feroviar, a autocamioanelor şi barjelor fluviale au fost redirecţionate către fluxurile ucrainene, pentru care se plătea un preţ mai mare. Potrivit analistului pentru comerţul cu cereale, Cezar Gheorghe, mărfurile ucrainene au avut un discount de 40-50 euro/tonă comparativ cu cele româneşti. Drept urmare, exporturile de cereale din Ucraina către statele membre UE au crescut cu 148% comparativ cu anul anterior, în timp ce plantele oleaginoase au înregistrat un avans de 172%.

• Veşti bune după un an secetos

Conform informaţiilor furnizate de Agricolumn, în urma precipitaţiilor abundente din ultima perioada, index-ul de vegetaţie (NDVI)* pentru culturile de grâu din România se situează la un nivel foarte bun, reuşind să suplinească parte din deficitul de apă din sol acumulat pe parcursul anului 2022. Cu toate acestea, pentru o recoltă satisfăcătoare în 2023 va fi nevoie de ninsori, stratul de zăpadă având un rol benefic asupra plantelor care se află în cultură pe perioada iernii.

Mai mult, la începutul lunii decembrie, Comisia Europeană a aprobat planul strategic al României din cadrul politicii agricole comune, care se ridică la o valoare de aproximativ 14,9 miliarde euro şi urmăreşte să îmbunătăţească mijloacele de subzistenţă ale fermierilor. Astfel, pe lângă sprijinul pentru veniturile acestora, circa 1,1 miliarde euro vor fi destinate investiţiilor la nivel de ferme şi unităţi de prelucrare. Sursele citate amintesc că ajutorul total oferit de UE către statele membre se ridică la 307 miliarde euro pentru perioada 2023-2027, dintre care 32% va fi direcţionat către politici ce privesc mediul înconjurător (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, rotaţia culturilor, creşterea culturilor ecologice, producţia de energie regenerabilă etc.).