TradeVille: Agroserv Măriuţa - paharul cu lapte, pe jumătate gol

Agroserv Măriuţa SA a încheiat primele şase luni din 2024 cu o pierdere netă de 1,6 ori mai mare decât cea înregistrată în acelaşi interval din 2023, impactată de amânarea înregistrării veniturilor din subvenţiile de exploatare şi de un consum propriu mai mare. Totodată, compania şi-a ajustat ţintele bugetate pentru 2024, aşteptându-se acum la o pierdere netă de 4,8 milioane de lei, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

Agroserv Măriuţa desfăşoară o activitate agricolă mixtă, având în gestiune culturi vegetale, ferme de creştere a animalelor şi o fabrică de lactate. Compania este prezentă pe piaţa AeRo a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) din anul 2021.

Activitatea Agroserv Măriuţa a început în anul 1994, în localitatea Măriuţa, din judeţul Călăraşi, având ca domeniu de activitate agricultura, penetrand ulterior şi piaţa creşterii animalelor. Avântul impresionant a constat în saltul de la 35 de vaci, la un număr total de 1.800 în zece ani, prin accesarea unor finanţări europene. Din 2018, compania a pus în funcţiune o fabrică de lactate venind în acelaşi timp pe piaţă cu brandul "Lăptăria cu caimac". Pe măsură ce activitatea s-a extins în zona zootehniei, sediul s-a mutat în Dragoeşti, judeţul Ialomiţa.

Agroserv Măriuţa este un business integrat, permiţând controlul pe întreg lanţul de aprovizionare, fiind responsabil de producerea hrănii pentru animalele pe care le are în gestiune. La sfârşitul anului 2023, compania administra 2.500 ha din cele 3.000 ha pe care le gestionează în total prin proprietate şi arendă. Aproximativ 30% din recolta produsă este destinată autoconsumului.

"Lăptăria cu caimac" este întâlnită în majoritatea lanţurilor mari de hipermarketuri, precum Carrefour, Kaufland, Cora, Mega Image sau Auchan, însumând peste 2.000 de magazine pentru care este furnizor.

Acţiunile companiei sunt deţinute în procent de 67,49% de doamna Cocan Mădălina Oana, care este, de asemenea, membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Agroserv Măriuţa; 11,4% din drepturile de vot aparţin Evergent Investments, iar free float-ul companiei ajunge la un total de aproximativ 21%, împărţit între persoane fizice (14,28%) şi persoane juridice (6,79%).

Agroserv Măriuţa are, în prezent, patru directori specializaţi pe departamentele de zootehnie, investiţii, producţie lactate şi vânzări, cărora li se alătură Cornel Dănilă, directorul general. Acesta este absolvent al Academiei Tehnice Militare şi are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul produselor de larg consum, ocupând în trecut poziţii importante în cadrul companiilor producătoare de lactate din România.

• Vânzările de lapte crud, în declin

În 2023, Agroserv Măriuţa a avut venituri din activitatea de zootehnie în valoare de 13,3 milioane de lei, obţinute din vânzarea de lapte crud dintr-o producţie de aproximativ 39 de tone pe zi. La sfârşitul primului semestru din 2024, compania a raportat o producţie medie de 49 de tone de lapte pe zi, veniturile din vânzarea de lapte crud fiind, totuşi, mai mici decât în 2023 din cauza consumului de lapte în fabrica proprie.

Estimarea Comisiei Europene în ceea ce priveşte preţul de vânzare pe suta de kilograme de lapte crud în România era de 41,38 euro în luna august, comparativ cu media europeană estimată la 46,82 euro.

Laptele cumpărat în 2023 de primii zece procesatori a totalizat 476 milioane de kg, în creştere cu 1,78% faţă de anul precedent. Touşi, când vine vorba de sectorul lactatelor, este important să diferenţiem cumpărătorii de lapte (materie primă) de procesatorii de lapte. În rândul procesatorilor de lapte întâlnim ca lider de piaţă compania Lactalis România, subsidiara grupului francez cu acelaşi nume. Lactalis are în portofoliu fabrici precum Albalact, Covalact, LaDorna şi Rarăul, şi a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri la sfârşitul anului 2023 dintre jucătorii acestei pieţe, aproximativ 756 de milioane de lei, în creştere cu 3,97% faţă de anul precendent. Pe podium întâlnim şi Fabrica de Lapte Braşov, producătorul brandului Olympus, dar şi pe Simultan, companie ce operează o fabrică în judeţul Timiş.

Din punct de vedere al cumpărătorilor de lapte (materie primă), putem observa o schimbare semnificativă a clasamentului, primul loc fiind deţinut de Carmo-Lact, o companie din Bistriţa Năsăud, Therezia Prodcom din Mureş şi Prodlacta din Braşov.

• Pierderi nete pentru Agroserv Măriuţa

Agroserv Măriuţa a încheiat primul semestru din 2024 cu o creştere a vânzărilor de 17% faţă de primele şase luni din 2023, totalizând 42,3 milioane de lei, 70% din aceste venituri fiind generate de vânzarea produselor lactate, care au însumat 30,4 milioane de lei ( +16% în ritm anual).

Activitatea de zootehnie i-a adus companiei 9,1 milioane de lei prin vânzarea animalelor şi a laptelui crud: producţia medie a acestui semestru a fost de 42 tone/zi, similară cu cea din aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile din activitatea vegetală au ajuns la un total de 2,8 milioane de lei, performanţa fiind afectată de seceta din acest an. Suprafaţa de 900 ha dedicată producţiei porumbului a fost declarată calamitată în proporţie de 100%.

Compania a înregistrat un rezultat operaţional cu 37% mai mic faţă de aceeaşi perioadă din 2023, de 1,7 milioane de lei, şi o pierdere netă de 646.267 lei. Aceste rezultate sunt explicate, în primul rând, de creşterea cheltuielilor (+1% în ritm anual) într-un ritm mai rapid decât creşterea veniturilor (-1%), dar şi de fluctuaţiile nefavorabile ale cursului valutar, notează TradeVille.

Este important de menţionat şi gradul de îndatorare al Agroserv Măriuţa, întrucât indicatorul a înregistrat o uşoară creştere faţă de sfârşitul anului 2023, ajungând la aproximativ 80%, cu un total al datoriilor de 134 de milioane de lei. Gradul de îndatorare reprezintă ponderea datoriilor în totalul activelor, iar valoarea ridicată a acestuia poate deveni, în viitor, o ameninţare pentru activitatea companiei, mai ales în contextul pierderilor din ultimii doi ani.

• Estimări revizuite pentru 2024

La sfârşitul anului 2023, Agroserv Măriuţa şi-a propus pentru 2024 extinderea portofoliului de produse "Lăptăria cu caimac" şi lansarea unei game complet noi, precum şi consolidarea poziţiei la raft a produselor care erau listate ocazional. Din punct de vedere al practicilor sustenabile, compania plănuieşte investiţii într-un sistem de recuperare, spălare şi refolosire a sticlelor şi borcanelor, depinzând de disponibilitatea fondurilor nerambursabile.

În ceea ce priveşte previziunile pentru anul 2024, Agroserv Măriuţa şi-a propus, la sfârşitul anului 2023, o cifră de afaceri de aproximativ 90 de milioane de lei, împărţită în felul următor: 68% din activitatea fabricii, 20% din activităţile de zootehnie şi 12% din cele vegetale. Rezultatul net prognozat de companie era, la sfârşitul anului trecut, de 703.497 lei pentru 2024.

La sfârşitul primului semestru al acestui an, estimările bugetului au fost revizuite, după cum urmează: cifra de afaceri a fost ajustată la 85 de milioane de lei, fiecare linie de business păstrându-şi procentul din venituri stabilit anterior, EBITDA a fost revizuită în scădere cu aproximativ 9 milioane de lei, iar rezultatul net a fost ajustat de la profit la o pierdere de 4,8 milioane de lei.

Pe lângă scăderile drastice ale indicatorilor financiari, compania pare să fi renunţat şi la ideile de modernizare şi dezvoltare pe care le propunea la sfârşitul anului trecut.

• Preţul acţiunii Agroserv, influenţat de performanţa slabă a companiei

Din punct de vedere al preţului acţiunii, Agroserv Măriuţa a înregistrat o evoluţie laterală din luna iulie a acestui an, după un trend descendent început în aprilie 2024, când acţiunea a atins un maxim de 7,46 lei.

Maximul istoric a fost atins la câteva zile după listarea la Bursa de Valori Bucureşti, fiind de 12,95 lei/acţiune în timpul tranzacţionării şi de 12,5 lei la închiderea din acea zi.

După stabilizarea preţului, respectiv după un trend descendent, minimul istoric a fost atins în 2023, la valoarea de 5,3 lei/acţiune în timpul tranzacţionării şi de 5,52 lei/acţiune la închidere. Declinul cotaţiei pe bursă este explicat prin performanţa slabă a companiei, ca rezultat al secetei şi al impactului său asupra culturilor de porumb.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în Agroserv Măriuţa

Oportunităţi

- Parteneriate: Agroserv Măriuţă a reuşit, de-a lungul timpului, să se asocieze cu diverse companii ce îi completează imaginea de brand sustenabil - este membră a asociaţiei Holstein Ro, destinată fermierilor deţinători de vaci Holstein Friza, şi are parteneri precum Pfizer, Banca Transilvania, Monsanto şi Vitafort. Încrederea acestor companii poate fi un semn bun al investiţiei în brandul pe care Agroserv îl promovează .

- Posibilitate de creştere: Compania are, în acest punct al parcursului său, o posibilitate de reuşită pe piaţa vânzătorilor de lactate datorită iniţiativelor şi practicilor etice, precum planul de a introduce ambalajele reutilizabile, ce ar putea ajuta, pe termen lung, la fidelizarea clienţilor şi creşterea vânzărilor.

Riscuri

- Seceta: Deşi în 2023 compania a reuşit să îşi constituie stocul necesar de siloz pentru furajul vacilor, a recunoscut, totuşi, un procent de calamitate de 90%, cauzat de temperaturile mari şi resursele limitate de apă. Ţînând cont de faptul că situaţiile temperaturilor extreme sunt departe de a lua sfârşit, există riscul ca Agroserv Măriuţa să nu poată recupera pierderile anterioare şi, mai mult, să înregistreze pierderi şi mai mari în anii care urmează.

- Concurenţă: Deşi există posibilitatea creşterii pe piaţa distribuitorilor de produse lactate, investitorii pot alege să susţină companii care au o cotă de piaţă considerabil mai mare decât Agroserv Măriuţa.