TRADEVILLE: "Fed vede începutul dezinflaţiei"

Rezerva Federală Americană (Fed) a majorat rata de dobândă cu 25 de puncte de bază, până în intervalul 4,50% - 4,75%. Preşedintele Jerome Powell a semnalat alte noi majorări ale ratei de dobândă cheie. Cu toate acestea, Powell vede un început credibil al unui proces dezinflaţionist, despre care pieţele sunt de părere că ar avea loc cu mai multă celeritate decât consideră Fed, conform unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al Tradeville.

• Despre ETF

iShares Core S&P 500 UCITS este un fond tranzacţionabil la bursă (ETF) creat de compania americană de investiţii BlackRock. Acest ETF are drept scop replicarea performanţei indicelui S&P 500 (în formă Net Total Return) din SUA.

• Prima decizie din acest an: +25 puncte de bază

Rezerva Federală Americană (Fed) a majorat ratade dobândă de politică monetară cu 25 puncte de bază, până în intervalul 4,50% - 4,75%. Cea de-a opta majorare hotărâtă de Fed, din martie 2022 până în prezent, a fost în linie cu aşteptările economiştilor.

Privind înainte, preşedintele Jerome Powell a indicat că se aşteaptă la alte câteva majorări, până ce nivelul ratei de dobândă cheie atinge un nivel restrictiv. Zilele trecute, Powell a afirmat că nu a luat în calcul ca Fed să pună o pauză ciclului de majorări, ca mai apoi să îl reia din nou. Pentru acest an, majoritatea oficialilor Fed se aşteptau ca dobânda să ajungă în intervalul 5% - 5,25%.

Totuşi, piaţa la termen este de altă părere, reflectând în preţul Fed Funds Rate scenariul potrivit căruia rata de dobândă cheie se va situa în intervalul 4,75%-5%, la sfârşitul acestui an. Acest scenariu implică faptul că Fed va începe să reducă rată de dobândă (mai exact, potrivit aşteptărilor, în a doua jumătate a acestui an), în condiţiile uşurării presiunilor inflaţioniste şi a evoluţiei generale a economiei americane. Setând preţurile la termen la aceste niveluri, investitorii reuşesc, prin ei înşişi, să relaxeze condiţiile financiare, însă nu fără a creşte riscul de a contribui, indirect, la menţinerea presiunilor inflaţioniste.

Divergenţele de anticipări între Fed şi investitori pleacă, totuşi, de la un numitor comun, respectiv începutul unui proces dezinflaţionist în SUA. Într-o remarcă surprinzătoare, preşedintele Powell a declarat că e credibil faptul că are loc un proces dezinflaţionist, chiar dacă piaţa muncii e mai puternică decât ar fi vrut Fed. Momentan însă, dezinflaţia nu se observă la categoria serviciilor şi serviciilor conexe pieţei imobiliare, ci doar la categoria bunurilor. În ceea ce priveşte investitorii, aceştia se aşteaptă la o scădere mai rapidă a ritmului de creştere a preţurilor.

Powell a subliniat că aşteptările privind inflaţia pe termen scurt, mediu şi lung sunt ancorate, un aspect favorabil pentru Fed, care ajută obiectivului revenirii inflaţiei la ţinta de 2% pe an. Nu în ultimul rând, Fed rămâne la aşteptările potrivit cărora, în ciuda înăspririi politicii monetare, economia americană va înregistra o creştere modică în 2023.

Următoarea şedinţă Fed privind rata de dobândă va avea loc pe 22 martie. Tot atunci, Fed va publica noile proiecţii economice. Cu probabilitatea de 85,6%, CME Group anticipează o majorare cu 25 de puncte de bază în martie, până în intervalul 4,75% - 5%.

• Optimismul bursei americane

Luna trecută, principalii indici ai bursei americane au înregistrat creşteri, pe alocuri record. Acestea au avut la bază optimismul privind evoluţiile macroeconomice şi impactul anticipat asupra profiturilor companiilor. În ianuarie, indicele S&P 500 a crescut cu 6,2%, depăşim nivelul de 4.000 de puncte. Indicele Nasdaq Composite, cu expunere amplă pe companii de tehnologie, a avut cel mai bun start din ultimii 22 de ani, avansând cu 12%.

Pentru investitori, evoluţiile lunii ianuarie servesc, de regulă, la evaluarea performanţei anului bursier, pentru aceasta folosindu-se termeni notorii precum "The January Effect" sau "January Barometer". Printre cele mai performante acţiuni din componenţa S&P 500 s-au situat Warner Bros. Discovery Inc. (+56.3%), Tesla Inc. (+40.6%) şi Western Digital Corp (+39.3%). Aceste acţiuni, precum şi altele care au condus la elevarea bursei americane, înregistraseră ample scăderi de preţ cu puţin timp înainte de luna ianuarie 2023.

După decizia Fed, indicele S&P 500 a închis şedinţa de tranzacţionare în creştere cu 1,05%, în jurul valorii de 4,120 de puncte.

• Perspective pentru companiile americane incluse în S&P 500

Majoritatea companiilor americane din componenţa indicelui S&P 500, care şi-au publicat rezultatele financiare până la data de 27 ianuarie (echivalentul a 29% dintre companiile incluse în S&P 500), au oferit rezultate peste aşteptări la nivel de EPS. Astfel, 69% dintre companiile în cauză au raportat EPS peste estimări, însă magnitudinea surprizei s-a situat sub media ultimilor cinci ani, de 77%, respectiv sub cea de 10 ani, de 73%. La nivel sectorial, din cadrul indicelui S&P 500, cel mai mare procent de companii care raportează EPS peste aşteptări se regăseşte în sectorul imobiliar (100%) şi de utilităţi (100%), iar cel mai scăzut procent - în sectorul serviciilor de comunicaţii (49%).

Pentru primul trimestru al acestui an, 17 companii din cadrul indicelui au furnizat previziuni negative privind EPS, în timp ce două companii din cadrul indicelui S&P 500 au furnizat previziuni pozitive privind EPS. În prima jumătate a lui 2023, analiştii previzionează scăderi trimestriale ale profiturilor (est.* T1 2023: -3.0%; est. T2 2023: -2.4%). În schimb, analiştii anticipează o creştere a profiturilor în a doua jumătate a acestui an (est. T3 2023: +3.7%; est. T4 2023: +10.3%).