TradeVille: Noi propuneri de reglementări în energie

În contextul trendului în scădere al preţului pentru energia electrică, statul român propune noi modificări în legile privind reglementările sistemului energetic, apropiindu-se de momentul în care piaţa de energie va fi dereglementată, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Export în creştere, consum în scădere

Sistemul energetic din România a prezentat o dinamică ridicată în cursul anului trecut, cu o creştere a producţiei naţionale nete de energie de 3%, în principal datorită unei hidraulicităţi sporite. Această creştere, alături de scăderea consumului de energie cu 4,9% ca urmare a temperaturilor medii anuale mai ridicate şi a creşterii puterii instalate de prosumatori (de la 630 MW la 1.388 MW), a transformat România într-un exportator net de energie în 2023, cu livrări externe mai mari cu 42% şi importuri care s-au redus cu 27%.

România reuşeşte şi în 2024 să-şi menţină poziţia de exportator net de energie, având, până în acest moment, un nivel al exportului net de 0,8 TWh - mai bine faţă de Bulgaria, Ungaria sau Polonia, care au importat mai multă energie. Producţia internă a acoperit 91,4% din consumul de energie, în timp ce importurile au reprezentat doar 8,6%. Mixul de producţie al anului a favorizat energia hidro şi sursele regenerabile, cu o scădere a dependenţei de sursele termoenergetice şi o contribuţie din stocarea bateriilor de 4,2%.

• Intenţii de a merge spre o piaţă de energie liberă

Anul 2024 aduce din nou în discuţie reglementările pe segmentul de energie din România, care au cauzat multe bătăi de cap odată cu începerea războiului din Ucraina, atunci când s-au introdus o serie de măsuri de reglementare a preţului pe piaţa de profil. Aceste măsuri însă sunt doar temporare şi nu pot exista pentru mult timp, întrucât scăderea treptată a preţurilor energiei către mediile de până la război face ca actualele plafoane să nu mai fie valabile. De asemenea, politica generală este de a liberaliza din nou piaţa, aceasta însă trebuind să fie făcută treptat.

Mai pe scurt, noile propuneri ale legiuitorilor erau aşteptate de către jucătorii din piaţa de energie locală, elementul de surpriză însă vine din însăşi schimbările care vor fi implementate, statul român fiind cunoscut deja pentru implementarea unor modificări importante în sfera de energie fără a comunica bine cu jucătorii importanţi din domeniu. Astfel, conform celor mai recente informaţii din presă, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un proiect prin care se doreşte eliminarea treptată a reglementărilor din piaţa de energie electrică, în perioada 1 aprilie 2025 - 1 aprilie 2026.

Principalele schimbări propuse sunt redate în tabelul de mai jos:

Aceste schimbări au loc în principal din cauza tendinţei de scădere a preţurilor energiei, care duc la scăderea preţurilor medii sub plafoanele impuse anterior, ceea ce creează o presiune în creştere asupra preţurilor din piaţă şi necesită o ajustare.

• Ce este taxa pe soare?

Taxa pe autoconsum (redenumită simbolic Taxa pe soare) reprezintă un impozit care ar putea fi impus de către stat celor care au producţie proprie de energie (prosumatori), indiferent de puterea instalată a sistemului acestora, prin care să perceapă sume de bani pentru energia produsă din resurse regenerabile şi consumată de către aceştia în scop personal.

Chiar dacă acest impozit nu a fost aprobat şi aplicat până în prezent, iar autorităţile au negat vehement că au în plan introducerea aceestuia, ANRE a început să pregătească infrastructura necesară pentru punerea în practică a acestei idei, instalând la o parte din prosumatori contoare inteligente de măsurare a consumului propriu, notează TradeVille.

Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie a subliniat că reprezentanţii Guvernului şi ANRE au încercat să acrediteze ideea că taxa pe soare poate fi aplicată doar începând cu 2026, dacă puterea instalată a prosumatorilor din România va atinge 8% din puterea totală instalată în ţară, ceea ce este considerat de către asociaţie drept un abuz, întrucât nicio reglementare europeană nu ar impune aplicarea unei astfel de taxe.

Ministrul Energiei a dat asigurări, în a doua jumătate a lunii martie, că este exclus să fie aprobată o astfel de lege în România.

• Impactul noilor propuneri asupra sectorului de energie românesc

Majoritatea modificărilor de reglementare sunt în legătură directă cu industria de producere a energiei electrice, care în cursul ultimilor doi ani s-a văzut grav afectată mai ales de suprataxarea pe cantităţile de energie vândute. Un alt element important este punctul privind decontarea energiei pentru furnizori, ceea ce le-a afectat grav lichiditatea, mai ales din cauza întârzierilor cu care statul a livrat numerarul către companii, care au trebuit în timpul de aşteptare să compenseze sumele cu împrumuturi bancare.

Cu toate acestea, având în vederea volatilitatea mai mică a preţurilor energiei în prezent, dar şi faptul că societăţile au deja o experienţă în gestionarea afacerilor sub reglementări, noile modificări ar putea aduce reacţii mai puţin agitate şi consecinţe mai atenuate faţă de ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Totuşi, este de reţinut faptul că propunerea de micşorare a plafoanelor poate aduce, pentru rezultatele anului 2024, o micşorare a profitabilităţii faţă de 2023.

Printre punctele negative care ar afecta companiile sunt plafonul de vânzare pentru producătorii de energie, cei mai afectaţi fiind cei cu cele mai mari costuri de producere şi anume, aceia care au termocentrale care depind de preţul combustibilor fosili. În general, suprataxa pe vânzarea energiei la un preţ mai mare decât plafonul va scădea marjele de profit ale tuturor producătorilor, însă, după cum s-a observat şi din rezultatele anului 2023, aceştia ar putea reuşi să-şi menţină veniturile şi profitul peste media ultimilor ani.

Pe partea de furnizare de energie electrică, companiile sunt afectate în principal de presiune asupra fluxurilor de numerar, ceea ce depinde mult de rapiditatea cu care statul român va returna decontările acestora.

În general, reuşita noilor modificări depinde semnificativ de menţinerea trendului în scădere a preţului energiei electrice şi nu ar trebui să provoace tulburări semnificative în cazul în care nu apar şocuri noi în piaţa de energie.

Preţul energiei electrice a cunoscut fluctuaţii semnificative în ultimii doi ani, pe fondul crizei energetice declanşate de un dezechilibru între cererea şi oferta de combustibili fosili, cât şi de războiul din Ucraina şi şantajul energetic din partea Rusiei.

• Evoluţia preţului energiei în Europa, comparativ cu România

Anul 2023 a adus o stabilizare a preţurilor în piaţă, care au intrat pe un tend descendent ce continuă şi în 2024. Tendinţa se corelează cu realitatea din piaţa europeană, unde nivelul de preţ revine în intervalul de de până la criză.

Cu toate acestea, se observă faptul că, din 2022, România a înregistrat un preţ peste medie al energiei electrice, acesta apropiindu-se de multe ori de maximul înregistrat în UE, ceea ce avantajează companiile de energie în limita plafonului impus de stat, dar pun o presiune suplimentară asupra nivelului de viaţă al consumatorilor casnici, dar şi asupra marjelor de profit pentru consumatorii non-casnici.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în sectorul energetic

Oportunităţi

- Economie: Sectorul energetic este unul dintre principalele motoare ale economiei la nivel global, fiind în continuă dezvoltare din punct de vedere tehnologic şi mereu de actualitate.

- Mărime: Majoritatea companiilor de energie listate la BVB sunt companii de talie mare şi de interes naţional, cu procese operaţionale şi piaţă de desfacere bine stabilită.

- UE: Companiile româneşti încearcă o aliniere la standardele europene de decarbonizare a industriei, ceea ce le poate mări vizibilitatea pe piaţa internaţională.

- Oportunitate: Preţurile volatile ale energiei creează în continuare oportunităţi de a spori profiturile pentru majoritatea companiilor din sectorul energetic.

Riscuri

- Macro: Criza energetică şi războiul din Ucraina creează premise macroeconomice care pot fi în defavoarea companiilor de energie.

- Taxe: Sistemul de impozitare românesc nu este unul stabil şi sigur, fiindu-i aduse multe modificări în ultimii doi ani, ceea ce pune presiune pe fluxurile de numerar ale companiilor.

- Eco-friendly: Tendinţa de introducere agresivă a normelor de ecologie din partea UE creează dificultăţi pentru companiile petroliere.