TradeVille: Nuclearelectrica, afectată de preţurile mai mici ale energiei

SN Nuclearelectrica SA a raportat venituri şi profit în scădere, după ce a operat pe o piaţă cu preţuri mai mici ale electricităţii faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, compania a reuşit să compenseze prin faptul că nu a mai plătit impozite suplimentare către stat, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille

Nuclearelectrica este singura companie de producţie a energiei electrice prin tehnologie nucleară din România, acoperind circa o cincime din producţia naţională de energie şi o treime din cea de energie verde - fără emisii de gaze cu efecte de seră. Sucursala CNE Cernavodă operează două unităţi nucleare CANDU, care sunt printre cele mai performante dintre cele peste 400 existente în lume. De asemenea, compania operează o fabrică de combustibil nuclear şi are în plan deschiderea a încă două unităţi de producţie în următoarea decadă.

La sfârşitul anului 2023, societatea era controlată în proporţie de 82,5% de către statul român, prin Ministerul Energiei, în timp ce free-float-ul, de 17,5%, este deţinut în proporţie de 12,8% de persoane juridice şi 4,8% de persoane fizice.

• Venituri în scădere

Nuclearelectrica a anunţat o scădere a veniturilor în primele trei luni ale anului curent, în contextul menţinerii unei producţii şi a unei cantităţi vândute de electricitate aproape egală cu cea din primele trei luni din 2023. Societatea a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 1,2 miliarde de lei, mai mică cu 44% faţă de trimestrul întâi din 2023, în contextul în care preţul mediu pentru toată electricitatea vândută a ajuns la 420,7 lei/MWh (-44,3% în ritm anual). Preţul mediu de vânzare pe piaţa concurenţială a fost de 354,7 lei/MWh, mai mic cu 64,6% faţă de preţul mediu din primul trimestru al anului 2023 şi cu 21,2% mai mic faţă de cel reglementat de Mecanismul de achiziţie centralizată de energie electrică (MACEE) în primele trei luni.

Nu doar veniturile companiei au intrat pe un trend descrescător. Preţul mediu de vânzare pe piaţa concurenţială mai mic faţă de cel reglementat de pe MACEE i-a permis societăţii să vândă energie fără să plătească taxe suplimentare către stat, astfel încât cheltuielile din exploatare au ajuns în primele trei luni ale anului la un nivel de 602,4 milioane de lei, în scădere cu 54% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Segmentul care a dus spre această dinamică a fost Contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, care arată în acest an cheltuieli zero faţă de 840,8 milioane de lei anul trecut.

Rezultatul din exploatare al SNN a fost de 602,9 milioane de lei, cu 25% mai mic comparativ cu primul trimestru din 2023, în timp ce EBITDA a fost de 767,3 milioane de lei (-20%).

În final, compania a reuşit să obţină un profit net în sumă de 563,3 milioane de lei, în scădere cu 27% faţă de primele trei luni din 2023, în contextul unui rezultat financiar mai slab în acest an (69,7 milioane de lei; -35%), care a fost totuşi compensat de un impozit pe profit mai mic (109,3 milioane de lei; -23%).

• Anul 2023 - puternic afectat de impozitele suplimentare

Nuclearelectrica a raportat o creştere a veniturilor la sfârşitul anului 2023, acestea însumând 7,5 miliarde de lei - cu circa 17% mai mari faţă de 2022, în timp ce cantitatea de energie vândută pe MACEE şi piaţa liberă a scăzut cu 0,8% faţă de 2022, iar 47% din totalul cantităţii a fost vândut prin intermediul MACEE. Avansul veniturilor s-a datorat în principal creşterii preţului mediu, care a fost în 2023 de 709,8 lei/MWh, cu 17,8% mai mare faţă de 2022. Diferenţa dintre preţul de vânzare exclusiv pe piaţa liberă din 2023 faţă de 2022 este de +56,7%.

Creşterea cheltuielilor operaţionale a venit în principal din impozitele suplimentare, care au însumat la sfârşitul anului 2,6 miliarde de lei - de 2,4 ori mai mari faţă de anul 2022. Societatea a plătit către stat 100% din toată cantitatea de energie vândută pe piaţa liberă cu un preţ mediu de 944 lei/MWh. Mai exact, SNN a vărsat în bugetul de stat câte 494 de lei pentru fiecare MWh vândut pe piaţa liberă. Astfel, profitul net a fost în scădere cu 10% faţă de 2022, atingând un nivel de 2,5 miliarde de lei, dar rămâne peste media ultimilor zece ani.

• Perspective şi dividende în 2024

Nuclearelectrica a aprobat, în AGA anuală din aprilie, plata unui dividend în 2024 de 1,1 miliarde de lei, care se traduce printr-un dividend brut pe acţiune de aproximativ 3,716 lei/acţiune, acesta fiind cu 12,6% mai mic faţă de dividendul plătit în 2023, însă cu 73,6% mai mare faţă de media dividendelor din ultimii cinci ani. Randamentul dividendului este de peste 7%, mai mic cu 2,4 puncte procentuale faţă de randamentul dividendului din ultimii cinci ani.

Pentru anul 2024, societatea a bugetat o cantitate de energie vândută de 10,45 MWh - aproape egală faţă de anul 2023, în timp ce preţul mediu estimat pentru vânzarea acesteia este de 416,1 lei/MWh.

Societatea a estimat pentru anul în curs obţinerea unor venituri din exploatare de 4,4 miliarde de lei, în scădere cu 58,3% ca urmare a unui preţ mediu de vânzare a energiei mai mic, în timp ce rezultatul operaţional este aşteptat la 1,3 miliarde de lei (-46,9% faţă de 2023).

Rezultatul net a fost bugetat la un nivel de 1,3 miliarde de lei, în scădere cu 48,8% faţă de 2023, notează TradeVille

În cursul anului curent, compania are în plan realizarea unor investiţii de 1,6 miliarde de lei, din care, în perioada ianuarie - martie 2024, a realizat doar 4,2% sau 67,1 milioane de lei. În anul 2023, suma investiţiilor realizate s-a ridicat la 73,6 milioane de lei, reprezentând 10,4% din suma totală alocată.

• SNN continuă proiectele mari

Nuclearelectrica este una dintre societăţile cu planuri ambiţioase, printre care realizarea unor proiecte enorme şi de mare importanţă pentru scuritatea energetică a României. Unul dintre proiectele mari are în plan retehnologizarea reactoarelor 1 şi finalizarea Unităţilor 3 şi 4. În vederea acestor proiecte de mare anvergură societatea a încheiat mai multe contracte de finanţare, printre care şi un contract de inginerie în valoare de 781 milioane de dolari canadieni semnat cu Candu Energy şi Canadian Commercial Corporation. Punerea în funcţiune a unităţilor este aşteptată după 2031.

La acest moment, retehnologizarea Unităţii 1 se află la etapa 2 din 3, iar Unităţile 3 şi 4 se află în prima etapă a proiectului.

Un alt proiect important pentru societate este construcţia primului reactor modul mic (SMR) din Europa, în parteneriat cu SUA, acestea fiind mai mici şi mai manevarbile faţă de reactoarele clasice utilizate în prezent. Primele acorduri în vederea acestui proiect s-au semnat încă în 2019, urmate de mai multe runde de finanţări din extern. Reactorul, care va avea o capacitate instalată de până la 300 Mwe şi va fi localizat în Doiceşti, este preconizat să intre în funcţiune mai aproape de 2030.

• Acţiunile SNN au scăzut, anul acesta

În ultimul an, acţiunile companiei le-au adus investitorilor un randament de 2,1%, situându-se cu mult sub piaţa principală, reprezentată de indicele BET, care în această perioadă a avut o dinamică de +43,8%.

De la începutul anului şi până acum, acţiunile SNN a avut o dinamică de -1,4%, comparativ cu indicele BET care a înregistrat o creştere de 12,6%.

În ultimii doi ani, preţul a avut o evoluţie ascendentă, înregistrând periodic o volatilitate ridicată. În prezent, acţiunile SNN se tranzacţionează în jurul nivelului de 48 lei/titlu, fiind peste media mobilă de 200 zile, care serveşte ca linie de suport pe parcursul trendului crescător.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în Nuclearelectrica

Oportunităţi

-Poziţia în piaţă: Este o companie de importanţă strategică pentru România, asigurând o cincime din producţia totală de electricitate naţională cu planuri ambiţioase de dezvoltare pe viitor.

-Producţie "verde": Compania produce electricitate fără emisii de carbon, o caracteristică indispensabilă pentru viitorul energetic al Europei.

-Independenţa faţă de combustibilii fosili: Nuclearelectrica nu depinde de fluctuaţiile mari ale combustibililor fosili, nefiind atât de impactată de criza globală de energie.

Riscuri

-Legislaţie instabilă: România are un cadru fiscal instabil, ceea ce poate pune presiuni suplimentare asupra capacităţilor de a genera profit pentru societate.

-Proiecte mari de investiţii: Capacitatea de producţiei depinde mult de bunul mers al planurilor de investiţii, de retehnologizarea rapidă a Unităţii 1 pentru a le mări durata de viaţă, dar şi de construcţia reuşită a reactoarelor 3 şi 4.