TradeVille: "OMV Petrom - în luptă cu suprataxarea"

Anunţul OMV Petrom privind posibilitatea de a nu se încadra la plata taxelor instituite de statul român la sfârşitul anului 2022 a bulversat piaţa de capital din România. Totul, pe fondul unui sector energetic care îşi menţine în continuare un nivel înalt de preţ, conform unui raport elaborat în cadrul Departamentului de Analiză TradeVille.

• OMV Petrom a dat anunţul lunii

În ultimele câteva zile, presa de specialitate din România a abordat intens anunţul companiei OMV Petrom, prin care societatea a indicat că există probabilitatea de a nu i se aplica noile taxe pe activitatea petrolieră aprobate de către statul român.

Noile taxe se referă la OUG 186, aprobată înainte de finalul anului 2022, prin care Guvernul român a aplicat directivele UE privind suprataxarea sectorului de energie, şi anume Regulamentul UE 2022/1854, care recomandă statelor membre să aplice o taxă minimă de 33% pe profiturile impozabile realizate în 2022 şi/sau 2023 asupra companiilor de pe segmentul Oil&Gas, care au obţinut în cursul anului un profit impozabil mai mare cu 20% faţă de media ultimilor patru ani.

OMV Petrom a precizat, în cadrul raportului cu indicatori operaţionali preliminari postat pe site-ul BVB, că în baza rezultatelor financiare preliminare se aşteaptă să nu îndeplinească criteriul de eligibilitate pentru această taxare, care prevede ca societatea să aibă minim 75% din cifra de afaceri provenită din domeniile: 0610 - Extracţia ţiţeiului, 0620 - Extracţia gazelor naturale, 0510 - Extracţia huilei, 1910 - Fabricarea produselor de cocserie şi 1920 - Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului.

Un asemenea scenariu ar fi posibil doar dacă compania şi-ar fi intensificat în ultima parte a anului activitatea pe segmentele care nu intră sub incidenţa ordonanţei şi a reuşit să mărească semnificativ profiturile pe acel segment. OUG 186 precizează că regula de suprataxare se aplică doar asupra activităţii de extracţie şi rafinare - nu şi cea de vânzare.

• Se încadrează sau nu OMV Petrom la plata taxelor ?

Calculul mediei profitului brut* al companiei din ultimii patru ani, perioada 2018 - 2021, indică o valoare de circa 3,5 miliarde lei.

Profitul brut, doar în primele nouă luni ale anului 2022, a totalizat aproximativ 10,8 miliarde lei, fiind deja de peste trei ori mai mare decât media ultimilor patru ani, ceea ce sugerează că societatea ar trebui să plătească suprataxa. Totul depinde de încadrarea a 75% din producţia OMV Petrom în categoriile stipulate de OUG 186.

Din punctul de vedere al încadrării afacerii în pragul de 75% din cifra de afaceri în segmentele de activitate menţionate în lege putem să ne uităm la următoarele cifre.

Din datele publicate de către companie reiese că vânzările de gaze către terţi în trimestrul al patrulea 2022 au fost de 9,56 TWh - cu 38,2% mai mari faţă de cel de al treilea trimestru al anului trecut şi cu 5,9% mai mari faţă de T4 2021, iar în primele nouă luni ale anului 2022 rezultatul din exploatare (fără elementele speciale) pe segmentul de Gaze şi Energie a fost de 2,8 miliarde lei - de peste 8 ori mai mare faţă de 9L 2021. Conform ultimului raport publicat de societate, producţia de energie a companiei prin centrala de la Brazi ar putea ajunge pentru întreg anul 2022 la circa 5 TWh, aceasta fiind peste valorile înregistrate de companie în ultimii zece ani şi reprezentând circa 10% din producţia totală de energie din România în 2022.

În contextul unei producţii mari de energie în acest an, este important de cunoscut faptul că preţul energiei electrice pe OPCOM a fost unul exorbitant faţă de anii anteriori. Spre exemplu, conform datelor istorice de pe OPCOM, pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) energia a fost tranzacţionată la un preţ mediu, în 2022, de aproximatic 1.303 RON/MWh - de 2,4 ori mai mult faţă de 2021.

În acelaşi timp, producţia de petrol şi gaze naturale a scăzut an de an - dinamică datorată în mare parte diminuării resurselor. Astfel, informaţiile de mai sus pot sugera o modificare semnificativă în dinamica veniturilor înregistrate de societate pe segmentele sale de activitate, deschizând o posibilitate de neîncadrare în segmentele specificate în lege. Rămâne totuşi să fie efectuate calculele exacte pentru a avea o imagine clară.

• Reacţiile pieţei şi ale instituţiilor de stat

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, a menţionat că anunţul companiei este, la moment, doar un anunţ de piaţă, care exprimă o opinie şi că datele fiscale care ar arăta adevărata situaţie ar fi disponibile la sfârşitul lunii februarie.

Şi ANAF s-a autosesizat pe această speţă, declarând că va efectua verificări ferme asupra OMV Petrom, dar şi asupra altor companii care se încadrează în prevederile Ordonanţei, începând din această săptămână, pentru a se asigura că legislaţia este respectată. Preşedintele ANAF a menţionat că, în maximum două săptămâni, va putea spune dacă OMV datorează sau nu taxa respectivă.

Anunţul companiei, însă, a adus o reacţie pozitivă pe Bursa de Valori din Bucureşti, unde acţiunile OMV Petrom au închis sesiunea de tranzacţionare cu o apreciere de 1,6% în ziua în care a fost postat anunţul.

• De ce totuşi OUG 186 este privită negativ de către piaţa din România?

Chiar dacă atât companiile, cât şi restul participanţilor la piaţă se aşteptau că, mai devreme sau mai târziu, România va pune în aplicare recomandările UE pentru suprataxarea companiilor, noua lege adoptată i-a luat prin surprindere.

Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) a atras atenţia din primele zile că legea a fost elaborată şi adoptată fără consultări publice şi că este mai aspră faţă de propunerea iniţială a UE, care a specificat că rata de impozitare suplimentară poate să înceapă de la 33% şi indică faptul că se poate aplica doar pentru rezultatele financiare ale anului 2023, fără a lua în calcul profiturile din 2022. România a ales să aplice o taxă suplimentară de 60%, inclusiv asupra profitului din 2022. Totul, în contextul în care în România există deja OUG 119/2022 cu modificări ulterioare, care include deja o mărire semnificativă a taxelor pentru companiile din sectorul energetic.

Aşadar, aprobarea legii privind o nouă taxă a fost primită negativ de către piaţă, nu atât din cauză că introducea o altă suprataxare - care era de altfel deja aşteptată de către companii - cât mai ales pentru că nu a existat o dezbatere publică transparenţă cu jucătorii din sector şi a fost adoptat un nivel de taxare mai mare faţă de recomandarea UE care se aplică şi profitului înregistrat în 2022.

• Indicatorii operaţionali trimestriali ai companiei sunt în creştere

Pe segmentul de explorare şi producţie, compania a raportat o creştere trimestrială a producţiei totale de hidrocarburi, aceasta fiind de 118.000 bep/zi (+0,7% vs T3 2022), dar în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când producţia a fost de 122.200 bep/zi - mai mare cu 3,6% faţă de ultimul trimestru al anului trecut.

Volumul de vânzări ale hidrocarburilor s-a menţinut pe un trend asemănător producţiei. Astfel, vânzările totale au înregistrat o valoare de 113.200 bep/zi - cu 1,1% mai mari faţă de T3 2022 şi cu 3,6% mai mici faţă de T4 2021. Venitul mediu realizat la ţiţei a fost de 77,84 USD/bbl - în scădere cu 12,7% faţă de trimestrul al treilea din 2022, iar volumul de produse rafinate vândute a fost de 1.400 tone (-1,3% vs T3 2022).

Marja de rafinare s-a menţinut şi în ultimele trei luni din 2022 la valori ridicate, aceasta înregistrând o rată de 18,79% - în creştere cu 1,7 puncte procentuale faţă de T3 2022 şi cu 11,3 puncte procentuale faţă de T4 2021.

Producţia de energie electrică a fost menţinută la un ritm relativ stabil de 1,48 TWh - în trimestrul al treilea din 2022 valorile fiind de 1,42 TWh, iar în T4 2021 - 1,55 TWh.

• Sectorul de petrol şi gaze - provocarea anului 2023

La finalul lunii noiembrie 2022, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) a avertizat că anul 2023 va aduce cea mai dificilă iarnă, întrucât refacerea stocurilor de energie în lipsa importurilor ieftine din Rusia va fi provocarea principală a statelor europene, chiar dacă sezonul rece din prezent este unul cu temperaturi peste medie.

Până în acest moment, situaţia privind consumul de gaze şi nivelul de preţ este unul favorabil Europei, întrucât temperaturile neobişnuit de ridicate au dus la un consum mai scăzut şi la preţuri mai mici, care acum se situează în jurul valorii de 65-70 euro/MWh - mult sub cele de anul trecut.

În România, nivelul de stocare a gazelor a ajuns la circa 79% - mai mic faţă de media europeană de 83,3%, în contextul în care scăderea rezervelor este mai accentuată în această perioadă, fiind de -0,36% zilnic faţă de media europeană de -0,05% zilnic. Trendul poate fi explicat de faptul că, în această perioadă, România rareori înmagazinează gaze, uneori fiind chiar şi exportator net de gaze, întrucât unele state care păstrează gaze în depozitele româneşti îl extrag în această perioadă pentru a-l vinde consumatorilor.

Totuşi, în cazul unor temperaturi normale ale sezonului rece, România are nevoie de importuri, statul reuşind să-şi asigure consumul din producţie proprie în proporţie de doar trei sferturi. Conform ultimelor date ale Eurostat, România şi-a redus consumul de gaze în perioada august-noiembrie 2022 cu 35% faţă de media anilor 2017-2021. Scăderea medie la nivelul UE a fost de 20%.

• Preţul petrolului nu va depăşi 100 USD/bbl în 2023

Agenţia privind Informaţiile despre Energie din SUA (US Energy Information Administration) a prognozat că preţul mediu al petrolului Brent va fi de 83 USD/bbl în 2023, în scădere cu 18% faţă de 2022 şi că va continua să scadă până la 78 USD/bbl până în 2024, pe măsură ce stocurile de petrol la nivel internaţional se vor acumula, punând presiune pe nivelul de preţ.

Analiştii interogaţi de Reuters au o viziune mai conservatoare, estimând că preţurile petrolului vor avea o medie de 89,37 USD/bbl în 2023, cu 4,6% mai jos faţă de estimările din decembrie 2022. Petrolul american WTI este estimat să atingă un preţ mediu de 84,84 USD/bbl în 2023.

• Analiza TradeVille poartă următorul disclaimer:

Investiţia în instrumente financiare presupune riscuri specifice; performanţele anterioare nu sunt un indicator fiabil al rezultatelor viitoare. Costurile de achiziţie şi fluctuaţiile valutei pot influenţa randamentul investiţiei. Cotaţiile afişate sunt cele de la sfârşitul zilei precedente de tranzacţionare. TradeVille îşi propune să actualizeze raportul cel puţin anual. Lis­ta potenţialelor conflicte de interese