TradeVille: Problemele băncilor sunt problemele tuturor

UBS este marele câştigător după declinul Credit Suisse, care va fi absorbită de rivalul său, cu sprijinul guvernului şi a băncii centrale din Elveţia. În SUA, crizele bancare au determinat Fed să ia măsuri de politică monetară aflate în contradicţie, după ce s-a angajat să furnizeze lichiditate băncilor americane, conform unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al Tradeville.

• Problema Credit Suisse: UBS - Marele câştigător?

Sistemul bancar elveţian se consolidează, în contextul în care cel mai mare grup bancar din Elveţia, UBS, va absorbi grupul Credit Suisse, oferind 3,3 miliarde dolari pentru achiziţia acţiunilor acestuia. Pentru fiecare 22,48 acţiuni Credit Suisse deţinute, un acţionar va primi o acţiune UBS. Doar banca universală Credit Suisse, cea mai profitabilă entitate din grup, era evaluată recent la peste 10 miliarde dolari, depăşind de aproape trei ori capitalizarea bursieră a grupului. UBS este considerat marele câştigător al crizei Credit Suisse.

Directorul UBS anticipează că, în urma preluării Credit Suisse, activele şi averile administrate de cea mai mare banca elveţiană vor ajunge la 5 trilioane USD, un nivel record, din care 3,4 trilioane dolari ar reprezenta doar valoarea averilor administrate. Nu trebuie trecut cu vederea că, la începutul acestei luni, Credit Suisse primise un aviz din partea autorităţilor chineze care-i permitea expansiunea pe piaţa administrării averilor din China, evaluată la circa 3,9 trilioane dolari (27 trilioane yuani).

În scopul preluării Credit Suisse, UBS are susţinerea a două mari entităţi. În primul rând, guvernul elveţian a susţinut fuziunea şi, concomitent, s-a oferit să furnizeze 9 miliarde dolari pentru acoperirea pierderilor potenţiale rezultate din preluare. În al doilea rând, Banca Naţională a Elveţiei a venit în sprijinul UBS cu puţin peste 100 miliarde dolari, pentru a asigura lichiditatea necesară operaţiunii de preluare. Până la finalizarea fuziunii, Credit Suisse îşi va restructura activitatea cu sprijinul UBS. În contextul în care UBS va absorbi grupul bancar, se anticipează concedierea a unui număr semnificativ de angajaţi ai Credit Suisse. Încă de dinainte de preluare, banca lua în considerare disponibilizarea a 9.000 de angajaţi.

Drept urmare, acţiunile UBS se tranzacţionează în creştere cu peste 3% faţă de închiderea de luni, prima zi de tranzacţionare de după anunţul oficial al fuziunii. În timpul şedinţei de luni, acţiunile UBS erau în declin cu peste 10%, înainte de a se reveni pe trend ascendent.

Lista perdantilor de pe urma fuziunii include acţionarul principal al Credit Suisse, Saudi Naţional Bank, care a pierdut peste un miliard de dolari în 15 săptămâni, precum şi deţinătorii de obligaţiuni încadrate ca instrumente de fonduri proprii nivel 1 suplimentar, care au pierdut 17 miliarde dolari. Datoria constituită prin aceste obligaţiuni a fost anulată de către Autoritatea de Supraveghere a Pieţelor Financiare din Elveţia.

Printre cauzele care au adus Credit Suisse în pragul insolvenţei se regăseşte scandalul financiar cu Archegos Capital Management, clientul băncii care i-a cauzat pierderi de 5,5 miliarde dolari, la începutul anului 2021, după nerambursarea unui împrumut. În plus, scandalul Greensill Capital a fost un alt catalizator al declinului băncii, după ce un grup de fonduri cu investiţii de 10 miliarde dolari - promovate clienţilor Credit Suisse drept investiţii cu risc scăzut - a pierdut banii.

• Sectorul bancar american a împins Fed la acţiuni contradictorii

După criza sectorului bancar american, care a avut în prim plan Silicon Valley Bank (SVB), Rezerva Federală Americană (Fed) a prioritizat rezolvarea crizei de lichiditate din sectorul bancar. Astfel, printr-o facilitate denumită generic discount window, băncile au atras împrumuturi record de 152,9 miliarde dolari de la Fed. Totuşi, raportat la totalul depozitelor garantate şi negarantate din SUA, sumele atrase reprezintă un procent nesemnificativ, respectiv 0,9%.

Ceea ce a făcut Fed, însă, prin acest program, a fost să anuleze jumătate din progresul realizat în scopul reducerii propriului bilanţ şi să readucă în piaţă un program mascat de relaxare cantitativă. Acest fapt derivă din posibilitatea băncilor de a atrage împrumuturi în limita valorii nominale a obligaţiunilor colateralizate de către bănci, şi nu în limita valorii de piaţă, care este mai mică, fiind afectată de creşterea dobânzilor. De altfel, la scurt timp după falimentul SVB, băncile americane înregistrau pierderi nerealizate de peste 620 miliarde dolari în legătură cu portofoliile de obligaţiuni, datorită deprecierii valorii de piaţă.

Chiar dacă Fed a obţinut o marjă de manevră pentru a acţiona asupra ratei de politică monetară, prin faptul că e mai puţin stresată de lichiditatea pe termen scurt a sectorului bancar, măsurile luate de Fed sunt, în esenţă, contradictorii.

Dacă creşterea ratei de dobândă vizează frânarea creşterii preţurilor, cea de-a doua măsură creează masă monetară suplimentară, furnizând mai mulţi bani în sistemul financiar.

În ce o priveşte, BCE a transmis un semnal destul de clar că va dori să stopeze inflaţia, după ce a majorat dobânzile cheie cu 50 bps, săptămâna trecută. Astăzi, este rândul Fed să clarifice care va fi cursul politicii monetare.

Indicele bursier S&P 500 se apropie de pragul de 4.000 de puncte, pe care l-a mai străpuns de trei ori, de la începutul anului şi până în prezent.