TradeVille: Sectorul auto global, afectat de tarifele impuse de administraţia Trump

Deciziile noii administraţii Trump, de impunere a unor tarife vamale asupra comerţului internaţional, impactează dinamica pieţei auto, în special în contextul interdependenţei globale a lanţurilor de aprovizionare şi producţiei, conducând la creşterea costurilor aferente importurilor pentru componente şi vehicule, şi afectând direct atât producătorii, cât şi consumatorii, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille . Raportul analizează impactul tarifelor impuse de SUA asupra sectorului auto, concentrându-se pe principalii reprezentanţi americani (General Motors, Ford, Tesla, Rivian), europeni (Stellantis, Volkswagen) şi chinezi (NIO, BYD, Xpeng).

• Sectorul auto global în era Trump 2.0

Conform Statista, vânzările de maşini la nivel mondial au fost de aproximativ 78 de milioane de unităţi în 2024, în creştere cu 4% faţă de cele 75,3 milioane din 2023, depăşind nivelurile înregistrate înainte de pandemie. Veniturile provenite din vânzările auto se estimează că vor atinge 2,6 miliarde de dolari în 2025 şi 2,8 miliarde de dolari până în 2029, cu creştere anuală compusă (CAGR) de 2,25% în perioada 2025 - 2029.

Totuşi, deciziile noii administraţii Trump, precum impunerea de tarife asupra comerţului internaţional, ar putea schimba dinamica pieţei auto, în special în contextul interdependenţei globale a lanţurilor de aprovizionare şi a producţiei. Un element central al politicii tarifare a preşedintelui Donald Trump este promovarea producţiei auto interne, scopul fiind acela de a încuraja producătorii de automobile să îşi relocheze producţia pe teritoriul SUA, atrăgând astfel facilităţi de producţie şi alte activităţi industriale. Ca parte a acestei politici, Trump a pus în aplicare o serie de tarife, restricţionând comerţul liber cu cei mai importanţi trei parteneri comerciali ai SUA, după cum urmează:

- Oţel şi aluminiu: Tarifele de 25% impuse de SUA pentru importurile de oţel şi aluminiu au intrat în vigoare pe 12 martie, Trump respingând ideea că ar putea exista excepţii pentru aceste taxe.

- UE: Uniunea Europeană a răspuns cu contra-tarife asupra bunurilor americane, în valoare de 26 de miliarde de dolari, începând din aprilie. Trump a ameninţat că va impune tarife ţintite asupra blocului european şi că va răspunde la aceste contra-tarife, primul exemplu fiind joia trecută, când a ameninţat cu o taxă de 200% asupra băuturilor alcoolice.

- Canada şi Mexic: Tarifele de 25% aplicate de Trump ţărilor vecine ale SUA au intrat în vigoare în 4 martie. Însă, la numai două zile distanţă, Trump a confirmat că SUA vor suspenda tarifele pentru bunurile şi serviciile conforme cu Acordul SUA-Mexic-Canada (USMCA) până pe 2 aprilie. Pentru partea sa, Canada a răspuns tarifelor asupra oţelului şi aluminiului cu noi taxe asupra unor bunuri americane în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Cele două ţări au convenit să înceapă noi negocieri comerciale.

- China: Trump a impus noi tarife generale de aproximativ 20% pe lângă taxele existente de 10%, care fuseseră implementate în primul său mandat. China a răspuns cu tarife de până la 15% asupra produselor agricole americane, cum sunt puiul şi carnea de porc, care au intrat în vigoare în 10 martie.

Probabil cea mai dăunătoare măsură pentru producătorii auto sunt taxele pe importurile pentru toate bunurile (inclusiv pe maşini şi piese) importate din Canada şi Mexic, care au fost anunţate (şi amânate) de două ori de când Trump a preluat preşedinţia, iar acum urmează să fie aplicate din nou în aprilie. Drept răspuns la solicitatea producătorilor auto de a fi scutiţi de tarife, Trump a menţionat că există o soluţie simplă: să producă maşini în SUA. Problema este, însă, că nu există o predictibilitate încă pentru tarifele impuse de Trump, dacă vor fi impuse şi dacă vor rămâne la acest nivel, astfel că producătorii auto nu găsesc încă justificare pentru a investi miliarde de dolari în noi fabrici în SUA. "Dacă devin permanente, atunci există o mulţime de lucruri diferite la care trebuie să te gândeşti, în termeni de unde să aloci fabrici, dacă să muţi fabrici etc.", a declarat Paul Jacobson, director financiar al General Motors.

• Impactul tarifelor asupra sectorului auto global

În industria auto, lanţurile de aprovizionare sunt adesea interconectate la nivel global: vehiculele sunt proiectate într-o ţară, componentele lor sunt produse în alte ţări, iar asamblarea finală are loc într-o a treia ţară. Creşterea tarifelor va avea consecinţe semnificative atât pentru producători, cât şi pentru lanţurile de aprovizionare existente. Producătorii auto care deja fabrică în SUA depind de furnizori din ţările vecine, precum Canada. Aceşti furnizori operează 156 de unităţi de producţie în 19 state americane, iar anumite piese auto traversează graniţa dintre SUA şi Canada de până la opt ori înainte de asamblarea finală. În plus, multe componente auto trec frecvent graniţele dintre Canada, SUA şi Mexic.

Impunerea unor taxe vamale de 25% va însemna fie că producţia de piese auto de ambele părţi ale graniţei va deveni dificilă din punct de vedere financiar, fie, mai probabil, că aceste costuri suplimentare vor fi transferate către consumatori, ducând la o creştere a preţului vehiculelor. De fiecare dată când un component traversează graniţa înainte de asamblarea finală, este supus unei taxe vamale suplimentare, ceea ce duce la o creştere drastică a costurilor de producţie.

Aproape una din patru maşini noi sunt asamblate în Mexic (14%) sau în Canada (9%), în timp ce aproape fiecare vehicul nou conţine o cantitate semnificativă de oţel (54% din greutatea medie a unui vehicul) şi aluminiu (12%), 23% din cantitatea de oţel şi 50% din cantitatea de aluminiu fiind importate (de exemplu, China produce aproape 60% din aluminiul mondial). Cele mai afectate vor fi vehiculele noi, care vor încorpora în preţ noile tarife, în timp ce vânzările de maşini second-hand sunt aşteptate să prindă avânt în perioada următoare. De asemenea, în ciuda stimulentelor guvernamentale anterioare şi a scăderii costurilor bateriilor, care au făcut ca vehiculele electrice să devină mai competitive faţă de cele pe benzină şi motorină, există riscul ca noile tarife să încetinească acest progres şi dinamica industriei într-un moment crucial.

Impactul asupra producătorilor auto americani

Camionetele (pick-up-uri) produse de General Motors (GM) sunt un exemplu al interdependenţei economice dintre SUA, Canda şi Mexic, care s-a dezvoltat de-a lungul decadelor datorită acordului de liber schimb dintre state, cel mai recent fiind cel din 2020, semnat sub administraţia Trump 1.0. Pick-up-urile Chevrolet Silverado şi GMC Sierra sunt produse în patru fabrici, inclusiv două în Statele Unite, una în Silao, Mexic şi alta în Oshawa, Canada. Fabricile din Mexic şi Canada au produs împreună mai mult de jumătate din cele aproape 900.000 de pick-up-uri vândute de GM anul trecut în SUA, conform datelor de producţie de la AutoForecast Solutions.

Ford Motor are fabrici în Mexic şi Canada, dar expunerea este mai mică decât la GM. Tarifele ar putea creşte costurile pentru modele precum Mustang Mach-E electric, asamblate în Mexic.

Tesla are majoritatea fabricilor în SUA, în California şi Texas, ceea ce o protejează de noile tarife, însă aproximativ 20-25% din conţinutul pieselor provine din Mexic. Totodată, are o fabrică în China, dar majoritatea vânzărilor din SUA sunt din producţia americană, notează TradeVille .

Prin urmare, cele mai mari provocări ale producătorilor auto din SUA vor fi costurile de producţie mai mari şi posibile perturbări ale producţiei. "E posibil ca producătorii auto din SUA să caute furnizori de oţel interni pentru a evita tarifele, dar este probabil să crească preţurile în contextul unei cereri mai mari. Producătorii auto sunt blocaţi într-un impas, iar schimbarea rapidă a lanţurilor de aprovizionare şi a locaţiilor de producţie se dovedeşte a fi extrem de dificilă", afirmă Ted Krantz, CEO al interos.ai, o companie de AI care analizează riscurile din lanţurile de aprovizionare.

Impactul asupra producătorilor auto europeni

Stellantis deţine fabrici în Mexic (Saltillo, Toluca) şi Canada (Windsor). Aproximativ 23% din vânzările sale din SUA provin din Mexic, ceea ce o face vulnerabilă la tarife. Compania le-a transmis dealerilor săi din SUA că tarifele impuse vor pune compania în dezavantaj faţă de concurenţii săi asiatici şi europeni şi că se află în prezent în discuţii cu administraţia Trump pentru a atenua efectele.

Volkswagen, cel mai important producător auto european, operează o farică în Puebla, Mexic. Peste 43% din vânzările sale din SUA provin din Mexic, tarifele punând o presiune suplimentară pe businessul producătorului german care deja se confruntă cu costuri ridicate şi concurenţă ieftină din China pe piaţa internă. Fabrica Volkswagen din Puebla este cea mai mare din Mexic şi una dintre cele mai importante din grup, producând aproape 350.000 de vehicule în 2023, inclusiv modelele Jetta, Tiguan şi Taos - toate destinate exportului către SUA. Analiştii estimează că aproximativ 65% dintre maşinile pe care Volkswagen le vinde în SUA nu ar mai fi competitive dacă s-ar aplica taxe asupra importurilor din Mexic.

Impactul asupra producătorilor auto chinezi

Toţi cei trei jucători majori (NIO, BYD şi XPeng) sunt supuşi unui tarif total de 35%, ceea ce face ca vehiculele lor să fie semnificativ mai scumpe în SUA, reducând competitivitatea. Pe de altă parte, contra-tarife din partea Chinei ar avea un impact nesemnificativ pentru sectorul auto intern, importul deţinând un procent de numai 3% din vehiculele noi vândute la nivel naţional, din care, vehiculele importate din America de Nord au reprezentat un procent nesemnificativ. Cel mai bine vândut vehicul fabricat în America de Nord şi comercializat în China este BMW X4, produs în Spartanburg, Carolina de Sud. Doar 8.000 de unităţi au fost vândute în China pe parcursul întregului an trecut.

Aprovizionarea cu piese din China şi dependenţa de exporturile spre China au fost reduse la minimum, multe companii anticipând că, la un moment dat, China va riposta la tarifele impuse în 2018.

• Evoluţia pe grafic a companiilor din sectorul auto

SUA

Din punct de vedere al evoluţiei preţului de la începutul acestui an (YTD), companiile din sectorul auto american analizate în cadrul acestui raport au înregistrat randamente cuprinse între +0,10% (Ford) şi -38% (Tesla), comparativ cu indicele american S&P 500, care s-a depreciat cu 3,30%.

Din punct de vedere al performanţei anuale (YOY), acţiunile Tesla înregistrează cel mai mare randament dintre companiile analizate, +45%, Elon Musk fiind un apropiat al administraţiei Trump. Cotaţia a evoluat pe parcursul anului 2024 sub nivelul de rezistenţă de la 271 dolari, până în data de 6 noiembrie, când, în urma câştigării alegerilor prezidenţiale din SUA de către Donald Trump, rezistenţa a fost străpunsă şi preţul acţiunii a atins un nou maxim istoric, 488 de dolari. Cu toate acestea, în urma introducerii noilor tarife, investitorii au boicotat acţiunile Tesla, acestea suferind de la începutul anului una dintre cele mai severe corecţii din sectorul auto, -38%, şi pe fondul unor rezultate financiare aferente trimestrului al patrulea din 2024 ce au dezamăgit.

Acţiunile gigantului auto General Motors ocupă poziţia a doua în topul creşterilor YOY, cu o apreciere de 24%, însă cu o dinamică YTD negativă, de -8,10%. Cotaţia GM a atins în noiembrie 2023 un minim al ultimilor patru ani, 26,63 dolari, pe fondul grevelor din sectorul auto american. Soluţionarea grevelor, dar şi raportarea rezultatelor financiare peste estimările analiştilor şi a unor previziuni în creştere pentru anul 2024 au adus preţul GM pe un trend ascendent, atingând în noiembrie un maxim al ultimilor trei ani, 61 de dolari, aproape de maximul istoric de 67 de dolari. Raportarea rezultatelor financiare aferente ultimelor trei luni din 2024 a dus cotaţia GM sub mediile mobile simple de 50, respectiv 200 de zile, şi sub nivelul de suport de la 50 de dolari, ce reprezintă în perioada următoare o zonă importantă de rezistenţă.

Acţiunile Ford sunt singurele dintre cele analizate care afişează o dinamică pozitivă de la începutul anului, de +0,10%, însă scăderea din ultimul an este una dintre cele mai severe din sectorul auto american, -17% faţă, de o apreciere de 10,2% a indicelui S&P500. Deşi rezultatele financiare aferente ultimului trimestru din 2024 au fost peste aşteptări, scăderea a venit pe fondul prognozei pentru anul 2025, în contextul noilor tarife.

Acţiunile companiei de vehicule electrice şi de tehnologie auto Rivian Automotive fişează YTD o depreciere de 17%, dinamica YOY fiind de +0,09% pe fondul unor prognoze ale vânzărilor mai reduse în 2025. Acţiunile se tranzacţionează în prezent la un preţ de 10,75 dolari, în scădere cu 93% faţă de maximul istoric atins în noiembrie 2021, de 179,47 dolari.

Europa

Stellantis şi alţi producători de automobile care vând în SUA şi care au operaţiuni de producţie importante în ţările vizate de tarife, inclusiv Volkswagen, beneficiază momentan de o amânare temporară a tarifelor dacă bunurile lor sunt conforme cu Acordul Statele Unite-Mexic-Canada (USMCA). Din punct de vedere al evoluţiei preţului, acţiunile Volswagen au înregistrat în ultimul an o scădere de 17%, faţă de -18% declinul înregistrat de indicele STOXX Europe 600 Automobiles&Parts. După atingerea, în decembrie, 2024 a unui minim al ultimilor 13 ani, 81,50 euro, preţul acţiunilor VOW au intrat pe un trend ascendent, marcând o apreciere YTD de 24%, de cinci ori mai mare decât cea a indicelui de sector.

După atingerea unui maxim istoric în martie 2024, de 27,35 euro, acţiunile Stellantis au intrat pe un trend puternic descendent, înregistrând în ultimul an o scădere de 55%. De la începutul anului, corecţia este de 3%, acţiunile tranzacţionându-se sub mediile mobile simple de 50, respectiv 200 de zile, în preajma unui nivel important de suport, 11,4 euro.

Asia

Acţiunile producătorului chinez Xpeng au înregistrat, de la începutul acestui an, una dintre cele mai mari aprecieri dintre companiile din sectorul auto la nivel global, +122%, pe fondul raportării unor livrări de maşini în creştere pentru a patra lună consecutiv, dar şi în urma comunicatului privind colaborarea cu Volkswagen. Această colaborare va aduce mai mult de 20.000 de piloni de încărcare operaţionalizaţi de ambele companii, acoperind 420 de oraşe din China, şi va fi pusă la dispoziţia clienţilor celor două companii, stabilind astfel una dintre cele mai mari reţele de încărcare super-rapidă din China. Preţul acţiunii se află într-o zonă importantă de rezistenţă (23 - 24 euro), străpungerea acesteia putând duce cotaţia până în jurul valorii de 30 de euro.

Gigantul chinez al automobilelor electrice BYD a înregistrat o creştere YTD a cotaţiei de 47%, pe fondul interesului crescut al investitorilor din sectorul tech din China şi al sprijinului guvernamental. Preţul acţiunii BYD a atins un maxim istoric de 49,72 euro la finalul lunii februarie, nivel ce reprezintă o rezistenţă importantă în perioada următoare. În schimb, acţiunile NIO afişează scădere de 11% în ultimul an, creşterea de la începutul anului fiind mai redusă decât cea a competitorilor săi, +13%, după ce producătorul auto chinez a raportat rezultate financiare în scădere şi sub aşteptările analiştilor.