Tradiţia "Geavrelelor" de la Morteni, obicei unic de Bobotează

Finalul sărbătorilor de iarnă este marcat în multe regiuni din ţara noastră de obiceiuri foarte interesante, de Bobotează şi Sfântul Ion. La Morteni, în judeţul Dâmboviţa, ziua de Bobotează este marcată de un obicei unic în România, numit "geavrelele". Acest ceremonial impresionant, încărcat de simboluri şi semnificaţii, implică împodobirea a patru steaguri, fiecare reprezentând câte o zonă a satului: Centrul, Braniştea, Florica şi Băjenari. Tinerii din localitate, conduşi de credinţă şi tradiţie, duc mai departe acest obicei, conştienţi că întreruperea sa ar împiedica reluarea ceremoniei pentru următorii şapte ani.

• Stegarii, păstrătorii tradiţiei

Acest ritual străvechi este descris şi de Cercetător ştiinţific dr. Adriana Cuciureanu, de la

Centrul Judeţean pentru Cultură Tradiţională Dâmboviţa. Protagoniştii ritualului sunt tinerii necăsătoriţi ai satului, organizaţi în cete, câte una pentru fiecare zonă. Ei împodobesc prăjini de 10-14 metri din lemn flexibil şi rezistent, precum frasinul sau alunul sălbatic. Alegerea prăjinilor este crucială, iar ruperea acestora în timpul ritualului este considerată un semn rău. Stegarii poartă uniforme tradiţionale, cămăşi decorate cu bete ţesute în formă de X, şi pot activa în cete timp de maximum şapte ani.

• Împodobirea steagurilor, un proces minuţios

Pregătirile pentru sărbătoare încep cu două săptămâni înainte de Bobotează, când se stabileşte gazda unde vor fi împodobite steagurile. Geavrelele - batiste cusute manual, ciucuri coloraţi şi panglici de mătase - sunt colectate din sat. Fiecare batistă poartă un semn distinctiv al proprietarei, iar stegarii ţin o evidenţă strictă pentru a le returna după eveniment. Pentru împodobirea unui steag sunt necesare 1000 -1500 de geavrele. Prinderea ornamentelor pe prăjină este realizată doar cu bete ţesute, fără a folosi cuie, iar în vârful steagurilor sunt montate o cruce şi un buchet de busuioc.

• Dansul şi ridicarea steagurilor

Punctul culminant al obiceiului are loc în ziua de Bobotează. Steagurile, purtate cu mândrie de la gazdă la primărie, sunt aşezate în centrul comunei, unde preotul le stropeşte cu agheasmă. După sfinţire, stegarii le ridică, le scutură şi le aruncă în aer, însoţind mişcările cu strigături ritualice: "Hăăăp! Hăăăp! Hăăăp!". Ridicarea steagurilor necesită o tehnică specială, iar geavrelele, puse în mişcare, creează un spectacol de culoare şi măiestrie.

• Un final plin de bucurie şi simbolism

Ceremonia se încheie cu o petrecere la casa gazdei, unde tinerii satului socializează şi, adesea, îşi leagă viitoare căsătorii. Pe 8 ianuarie, steagurile sunt desfăcute, iar busuiocul din vârf este împărţit şi păstrat cu sfinţenie. Geavrelele sunt returnate proprietarelor, iar prăjina este depozitată cu grijă pentru anul următor. Astfel, tradiţia continuă, iar comunitatea îşi reafirmă identitatea prin acest ritual unic şi spectaculos.