"Transgaz" pregăteşte un dividend cu 65% mai mare decât anul trecut

Compania SNTGN Transgaz (TGN) se pregăteşte să distribuie acţionarilor un dividend brut de 45,54 lei/acţiune, corespunzător unei rate de distribuire de 90% a profitului net de 595,7 milioane de lei, obţinut în 2016, au arătat reprezentanţii companiei, ieri, într-o întâlnire cu analiştii şi investitorii.

Recent, Guvernul a decis să oblige companiile de stat să distribuie cel puţin 90% din profitul pe anul trecut sub formă de dividende, faţă de minimum 50% valabil până acum.

"La o rată de distribuţie de 90% către acţionari, Transgaz ar putea plăti un dividend brut de 45,54 lei/acţiune, echivalentul unui randament de 12,65% la preţul de referinţă al închiderii de ieri", conform unei analize Tradeville.

Anul trecut, profitul Transgaz a urcat cu 22% faţă de anul precedent.

Veniturile din exploatare au fost anul trecut de 1,86 miliarde lei, în creştere cu 12% comparativ cu anul anterior. Datoriile totale ale companiei s-au ridicat la sfârşitul anului trecut la 1,5 miliarde lei, faţă de 1,38 miliarde lei la 31 decembrie 2015.

Cifra de afaceri a companiei a sporit cu 11%, de la 1.578,5 milioane lei în 2015 la 1.750,2 milioane lei, în anul 2016.

Activele totale ale Transgaz au crescut cu 8% în 2016 faţă de 2015, atingând o valoare de 5.345 milioane lei, faţă de 4.951,4 milioane în 2015.

Capitalurile proprii au fost de 3.838,8 milioane lei în 2016 faţă de o valoare de 3.569,2 milioane în 2015, ceea ce reprezintă o creştere de 8%.

Potrivit reprezentanţilor companiei, "Transgaz" are în vedere, investiţii pentru dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), ce va avea două faze:

Faza întâi are drept scop accesul la elemente viitoare de infrastructură majoră ce vor trece prin Grecia şi Bulgaria sau către surse din Europa Centrală, costurile estimate fiind de 479 milioane de euro, din care 179 milioane de euro reprezintă contribuţiile UE.

Decizia finală de investiţii a fost luată în 2016, iar punerea în funcţiune se estimează pentru decembrie 2019.

Pentru Faza a doua, al cărei scop este creşterea capacităţii primei faze, pentru a putea transporta gaz din rezervele existente în Marea Neagră, se vizează, costurile se ridică la aproximativ 69 de milioane de euro.

În acest caz, decizia finală de investiţie urmează să fie luată în 2017, iar punerea în funcţiune este estimată pentru anul 2020.

Oficialii Transgaz au explicat că dacă prima fază vizează securitatea energetică, în cazul celei de-a doua faze predomină aspectele comerciale.

Întrebată în legătură cu o potenţială preluare a unui pachet de 66% din acţiunile companiei DESFA, ce gestionează reţeaua de gazoducte din Grecia, conducerea Transgaz a menţionat că o astfel de decizie nu depinde de companie, existând instanţe superioare ce hotărăsc în acest caz.

La finalul lunii decembrie, Transgaz a transmis că o delegaţie a companiei a efectuat o vizită în Grecia, pentru a discuta pe tema dezvoltarii coridorului vertical de gaze, coridor ce ar urma sa lege sistemele de transport gaze naturale din România, Ungaria, Austria, Bulgaria şi Grecia. Anterior, presa elenă a scris că Transgaz intenţionează să depună o ofertă pentru preluarea unui pachet majoritar de acţiuni la compania DESFA, controlată de statul elen şi care administrează reţeaua de conducte de gaze din Grecia.

DESFA are un rol cheie în viitoarea infrastructură de gazoducte din Balcani pentru că deţine terminalul de gaze naturale lichefiate (LNG) Revythousa şi va lega gazoductele TAP (Trans Adriatic Pipeline), aflat în construcţie, de BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), care urmează să fie construit.

Privatizarea DESFA face parte din pachetul de reforme şi de vânzări de active promis de statul elen, în schimbul pachetului de asistenţă financiară al creditorilor internaţionali.

Transgaz este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, care deţine 58,5% din acţiuni.